Unii oameni de știință nu i-au știut sau nu i-au înțeles opera

Unii oameni de știință nu i-au știut sau nu i-au înțeles opera

Opera vizionară a Dr. Odobleja, actuală și azi

MARIN VLADA, membru titular CRIFST, Academia Română, coord. Proiectul ROINFO

Motto: „Gândirea și cunoașterea sunt fenomele de rezonanță. Psihologia și Logica reprezintă fundamentul tuturor cunoștiințelor umane și scheletul tuturor ştiințelor. Logica este o aplicație a psihologiei, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui să cuprindă 20-30 de volume.” Dr. Ștefan Odobleja, 1 august 1978, https://odobleja.ro/

Psihicul este un sistem constituit din multiple elemente dinamice reversibile asociate”, Dr. Ștefan Odobleja, 1938

Cibernetica este o simfonie intelectuală – o simfonie a ideilor și a științelor”, Dr. Ștefan Odobleja, 1978

Se schimbă lumea, se schimbă mintea noastră, mintea copiilor noştri se schimbă şi ea, se schimbă ştiinţele, teoriile, metodele şi tehnicile de investigare, educaţia noastră se schimbă mereu, profesiile şi locurile de muncă ale oamenilor sunt într-o continuă schimbare, se schimbă mentalităţi, religii şi filosofii, se schimbă mijloacele de transport şi de comunicaţii, se schimbă infrastructura şi natura, se schimbă OMUL. E bine sau e rău?”  M. Vlada, CNIV 2011

Înțelegerea evoluției conceptelor și teoriilor din toate domeniile și științele, înțelegerea istoriei domeniilor și științelor, consolidează tezaurul cunoașterii universale și ajută la dezvoltarea lor.” M. Vlada, ROINFO 2019, http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019

LINK – Format pdf., 1982, Odobleja, Bibliografie și Curprinshttps://odobleja.ro/1982-odobleja-bib-si-cuprins/

PROLOG

Replica lui Odobleja în ședința de la Academie, din anul 1975: ˮÎn viață fiind, cred că cea mai mare onoare ce mi s-ar fi putut face sub cupola Academiei Române, este aceea să fiu comparat cu Blaga“.

Din lupta[1] lui Ștefan Odobleja pentru recunoașterea operei sale.  Anul 1975 – Pe 24 sau 25.04.1975, Odobleja este invitat la Academia Română pentru a face o prezentare privind „Psihologia consonantistă”, ce era o Cibernetică generalizată (noua știință transdisciplinară – știința științelor) publicată, în 1938, cu 10 ani înaintea lui N. Wiener, matematicianul care a dat denumirea de Cibernetică (din greacă, κυβερνητική (kybernētikḗ), cârmaci, conducător, coordonator) împreună cu unii medici neurofiziologi.

Replica lui Odobleja în ședința de la Academie, din anul 1975: ˮÎn viață fiind, cred că cea mai mare onoare ce mi s-ar fi putut face sub cupola Academiei Române, este aceea să fiu comparat cu Blaga“.

În scrisoarea din 19.03.1975, Stelian Bajureanu un apropiat al lui Odobleja, îl sfătuiește ce să facă. În cartea lui I. Hinoveanu, ing. Stelian Bajureanu povestește ce s-a întâmplat la Academie. Toți medicii militari cu grad mare au primit ordin să nu vină în haine militare. Directorul Spitalului Militar s-a scuzat printr-un emisar că nu poate fi prezent. În timpul prezentării lui Odobleja, doi ciberneticieni români de marcă vorbeau între ei ca pe stradă. Un doctor militar mai în vârstă le-a atras atenția că Odobleja ajunsese la a șaptea asemănare între ideile sale și cele ale lui Wiener. Același medic l-a atenționat de atmosfera din sală și pe prezidentul ședinței, Șt. Milcu. La sfârșitul ședinței i se propune un târg, cu pensia de merit, pe care Odobleja îl refuză. Intervine apoi acad. N. Mărgineanu care-i zice foarte dur: “Bă Fănică, înțelege mă, că tot ce ai făcut tu în Psihologia Consonantistă e ceva, mă, care n-are nici o valoare, e un soi de filozofie a la Blagaˮ. Odobleja a replicat: ˮÎn viață fiind, cred că cea mai mare onoare ce mi s-ar fi putut face sub cupola Academiei Române este aceea să fiu comparat cu Blaga“.

1 „Psihologia consonantistă era Cibernetica” Ștefan Odobleja, 1978

Ștefan Odobleja (1902–1978) este creatorul unei noi științe multi și interdisciplinare (a se vedea transdisciplinaritate, Jean Piaget, 1970, 1987; Basarab Nicolescu, 1992): Cibernetica, prin urmare este și precursor al Informaticii și al Inteligenței artificiale. Fără apariția și dezvoltarea Ciberneticii-știința sistemelor și structurilor în studiul proceselor și fenomenelor de orice tip, nu erau îndeplinite premizele pentru construirea calculatoarelor electronice, pentru apariția Informaticii și Inteligenței artificiale. Pe plan internațional, abia după 40 de ani, i s-au recunoscut meritele științifice, la al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda (21-25 august 1978), pentru comunicarea „Diversitate și unitate în Cibernetică”, care a fost prezentată de ing. dr. Stelian Bajureanu – dr. Ștefan Odobleja fiind bolnav, și obține recunoașterea internațională de precursor al ciberneticii. B.H. Rudall de la University of Wales, care a prezidat sesiunea, spunea: „Lucrarea dr. Odobleja a fost foarte bine primită … S-a exprimat un mare interes și apreciere față de Psihologia consonantistă”. „Aveți un om de aur, merită o statuie de aur” B.N. Rudall, Olanda.

Românul Ştefan Odobleja este creatorul mondial[2] al Ciberneticii, deşi nu a fost recunoscut de la început nici măcar în ţara lui. În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, lucrarea sa fundamentală despre Cibernetică, ”Psihologia consonantistă” (1938-1939), a circulat în medii restrânse pe plan internaţional şi n-a fost o prioritate pentru societate. Astăzi, știm că matematicianul Norbert Wiener a avut la dispoziție volumele lui Odobleja privind Psihologia consonantistă. Citind-o, însă, matematicianul Norbert Wiener a luat ideile esenţiale şi, ducând cercetarea mai departe, şi-a publicat mai târziu propria descoperire, devenind faimos în lume, considerat de unii părintele ciberneticii, deși ideile sunt plagiate după ideile lui Odobleja. Trebuie să prezizăm că în “Psyhological Abstractˮ, U.S.A., nr. 1 din ianuarie 1941, vol. XV, pag. 59-60, în 27 de rânduri, S.M. Strong recenzează lucrarea. Strong recunoaște că nu a citit lucrarea dar a văzut-o anunțată în alte publicații. Această informație este atestată de înștiințarea cu nr. 4614 din iulie 1976 de către Ministeerul Afacerilor externe (M.A.E), pe care a primit-o Ștefan Odobleja. De asemenea, în România, în anul 1941, în revista ˮSpirit militar“, C. Atanasiu anunță în ianuarie 1941 apariția cărții lui Ștefan Odobleja, la rubrica Evenimente.

Cartea lui Odobleja cu titlul ”Psihologia consonantistă”, în original ”Psychologie consonantiste”, a apărut în două volume, în 1938 şi 1939, la Paris, avea 884 de pagini şi cuprindea peste 300 de desene realizate de autor şi marchează elementele fundamentale ale Ciberneticii. Prin conceptele de „consonanță” și de „rezonanță” – pe care își construiește teoriile, Odobleja desemnează tendinţa specifică diferitelor tipuri de sisteme către o stare de organizare internă şi către una de echilibrare cu mediul înconjurător. El a făcut o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările, iar muşchii sunt consideraţi ieşirile. ”Psihicul este un sistem constituit din multiple elemente dinamice reversibile associate”, arăta Odobleja. Conexiunea inversă era numită de el ”cerc vicios”, ”legătura reversibilă”, azi feedback.

Dintre înaintașii români ai Ciberneticii[3] (ex: Daniel Danielopolu, Paul Postelnicu), dr. Ștefan Odobleja este – fără îndoială – cel mai important. O recunoaștere a contribuției sale incontestabile la fundamentarea ciberneticii a avut loc în 1938-1939 prin publicarea celor 2 volume de Psihologie consonantistă. Mai târziu, lucrarea sa, intitulată „Diversitate și unitate în cibernetică”, a avut un mare succes. Această lucrare a fost prezentată la al IV-lea Congres de Cibernetică și Sisteme (Fourth Congress of Cybernetics and Systems), la Amsterdam, 21-25 august 1978 de către emisarul lui Ștefan Odobleja, inginerul Stelian Bajureanu. Acesta era admiratorul său cel mai entuziast. Fiind bolnav, Ștefan Odobleja nu a putut fi prezent la acea manifestare științifică foarte importantă, acesta a decedat în 4 septembrie 1978, dar înainte a aflat de succesul de la Amsterdam. În România, meritele medicului Ștefan Odobleja ca om de știință român la fundamentul ciberneticii generalizate erau bine cunoscute la nivel academic, în același timp cu publicarea a două lucrări colective. Aceste lucrări sunt: ​​„Înaintașii români ai ciberneticii”, publicată în 1979 și „Odobleja între Ampere și Wiener”, publicată în 1981. Prima lucrare are o Prefață tradusă și în limba engleză care este semnată de Mihai Drăgănescu și cea din urmă fiind tipărită în întregime în Engleză. Mihai Drăgănescu cunoscut și pe un plan internațional și-a dedicat, cu o mare considerație și competență, opera acestui creator și pionier al ciberneticii, care a fost Ștefan Odobleja. Acești oameni de știință și filosofi importanți sunt: ​​Constantin Noica, Mihai Drăgănescu, Alexandru Surdu, Gheorghe M. Ștefan, Constantin Bălăceanu, Mihai Golu, Pantelimon Golu, Victor Săhleanu etc.

În România, abia după 52 de ani, Academia Română recunoaște meritele savantului dr. Ștefan Odobleja și în anul 1990 i se acordă titlul de membru post-mortem al Academiei Române: “ca semn de aleasă recunoaştere faţă de întreaga sa operă, faţă de poziţia sa unică de precursor mondial al psihologiei consonantiste, a ciberneticii şi a ciberneticii generalizate”.

A trebuit să moară pentru ca lumea academică de la noi să accepte că Ştefan Odobleja este fondatorul Ciberneticii. În lagărul comunist, până în anul 1960, Cibernetica era considerată o „disciplină burgheză, imperialistă”. La București, Grigore C. Moisil a înființat CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București) – prima unitate de informatică din România (1962), s-a înfiinţat Centrul de Calcul Economic şi Cibernetică Economică (1963), iar în anul 1967 s-a înfiinţat Facultatea de Calcul Economic şi Cibernetică Economică. A fost primit post-mortem în Academia Română, în anul 1990, i-au fost publicate cărţile, Spitalul Clinic de Urgență Militar din Craiova, unele Licee din ţară (București, Craiova, Drobeta-Turnu Severin), îi poartă numele, iar în Drobeta-Turnu Severin, un fond personal ”Odobleja” din cadrul Arhivelor Naţionale Mehedinți, păstrează miile sale de pagini de manuscris. De asemenea, prin grija fiului său, ing. Șterfan Odobleja jr. s-a înființat Fundația „Ștefan Odobleja” (1999) pentru cinstirea marelui savant. În anul 2020 se elaborează un site dedicat lui Ștefan Odobleja (https://odobleja.ro/) și se postează online Biblioteca digitală cu opera savantului.

Marele merit al lui Ștefan Odobleja este că a descoperit caracterul general al feedback-ului și a încercat (și a reușit, spunem noi) să îl pună în evidență în cele mai diverse procese și fenomene. Contribuția omului de știință român la fundamentarea Ciberneticii trebuie definită prin referirea la conceptul de participare și acest lucru este incontestabil. Prin urmare, considerăm că trebuie să înregistrăm, printre altele, și contribuțiile de importanță mondială în vastul domeniu al cunoașterii umane adus de omul de știință român, Ștefan Odobleja, care s-a dovedit atât de încrezător în puterile omului de a crea, într-un viitor foarte apropiat, ceea ce el a numit „mașina gânditoare” (adică inteligența artificială) care – era convins – ar duce la o creștere considerabilă a eficienței ridicate a gândirii, a cărei productivitate iar eficiența va fi mărită de sute de ori. Cele 9 legi universale[4] formulate de dr. Ștefan Odobleja în anul 1938, înainte de N. Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose Blasco Llopis (1977) – Legea echivalenței, Legea echilibrului, Legea compensației, Legea reacției, Legea oscilației, Legea reversibității (conexiune inversă/feedback), Legea inerției, Legea consonanței (rezonanței), Legea transformării (evoluției).

2 Descoperirea dr. Ștefan Odobleja prin studiile Proiectului ROINFO „Romanian Informatics”

MĂRTURISIRI. Ca student, nu am auzit decăt de câteva ori despre Ștefan Odobleja[1], la unele conferințe sau sesiuni de comunicări științifice de la Facultatea de Matematică – înainte de 1980, Universitatea din București, dar nu știam nimic despre opera sa. Atunci, nici nu m-a preocupat acest lucru. Acum, înțeleg de ce majoritatea matematicienilor, informaticienilor sau inginerilor, nu i-au cunoscut opera monumentală și vizionară. În schimb, știam de activitatea transdisciplinară a acad. Grigore C. Moisil[2], cel care va deveni fondatorul informaticii românești prin contribuții de cercetare în domeniul teoriei algebrice a circuitelor de comutație,  precum și prin colaborarea cu ing. Victor Toma, inginerul care a construit cu echipa sa primul calculator electronic al României, CIFA 1 de la IFA (Institutul de Fizică Atomică), Măgurele – București (a se vedea volumel I-V din Istoria informaticii românești[3]).

Ca elev, știu cu câtă nerăbdare așteptam ziua de vineri pentru a citi tabletele lui Gr. C. Moisil din cotidianul „Contemporanul” despre matematică, calculatoare și utilizarea calculatoarelor în știință, tehnică și domeniile economico-sociale. După absolvirea a 5 ani (anul V de specializare – de tip Master) la secția de Informatică a Facultății de Matematică din București, am căpătat experință în programare la CINOR (Centrul de Informatică și Organizare București) – 4 ani, apoi cercetător-programator la CCUB (Centrul de Calcul al Universității din București) – înființat de Moisil în 1962,  iar din anul 1992 cadru didactic de informatică, cu doctoratul în Inteligență artficială. După anul 2000 m-am implicat activ în proiecte de învățământ virtual, tehnologii Web și e-Learning.

  • Calculatorul – mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaţiei, cercetării şi inovării. Dacă Matematica nu ar fi fost “nimic nu ar fi fost”: nici zero şi nici fizica, chimia sau arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, şi faţă de universul cunoştinţelor acumulate, Cunoaşterea îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit. (M. Vlada, CNIV 2010)

Experiența profesională și didactică m-a condus la unele idei și convingeri importante în domeniul cunoașterii: înțelegerea evoluției conceptelor și teoriilor din toate domeniile și științele, înțelegerea istoriei domeniilor și științelor, consolidează tezaurul cunoașterii universale și ajută la dezvoltarea lor. Aceste idei se regăsesc prin mai toate scrierile mele de informatică sau generale. Ca știință, Informatica mi-a oferit foarte multe exemple de rezolvare a problemelor complexe dintr-o diversitate de domenii, în comparație cu Matematica, ce greșit spunea un profesor de matematică „matematica este teoretică, iar informatica este o știință practică”.

În acest sens, iată ce ce spun cei doi savanți erudiți[4],  Grigore C. Moisil și Ștefan Odobleja:

  • Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor”. Grigore C. Moisil (1906-1973), academician, profesor la Facultatea de Matematică din Bucureşti, Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996, „For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers“), fondatorul informaticii româneşti.
  • Orice știință care nu se dizolvă în aplicații practice este o știință infirmă, și inutilă. Marile invenții au fost făcute de savanți care erau în același timp erudiți. Cu simple incursiuni nu se poate reuși mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai într-o asemenea manieră se va putea produce o străpungere mai importantă în frontul inamic al necunoscutului”. dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), membru post-mortem al Academiei Române.

Cu această experiență profesională și cu aceste convingeri, în anul 2018 – Anul Centenarului Marii Uniri, am lansat Proiectul ROINFO „Romanian Informatics” (mai 2018 la Academia Română), în cadrul Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) – Academia Română, asociat proiectului CNIV (http://c3.cniv.ro/, http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir). În urma discuțiilor ce au urmat într-un cadru larg (și prin diverse modalități – întâlniri colegiale la Casa universitarilor sau la facultate, evenimente de lucru, discuții în aer liber, discuții la telefon, mesaje pe e-mail într-un grup special creat etc.) la care au participat matematicieni, informaticieni, fizicieni, economiști, ingineri, profesori, cercetători etc., în cursul anului 2018 s-a definitivat structura și conținutul pentru studii și cercetări privind fenomenul informaticii românești. Un lucru important este faptul că, din fericire – în urma unor discuții lungi cu prof. Grigore Albeanu, am hotărât să abordăm acest demers print-un tabou larg al domeniului Computing (hardware & software). Acest lucru a fost de bun augur pentru că in cele 5 volume ce au rezultat din studiile și cercetările proiectului ROINFO – la care au participat foarte mulți contributori (de ex. în vol II sunt 41 de autori, iar în vol. V sunt 34 de autori), sunt descrise o diversitate de aspecte ce exprimă modul de apariție, de evoluție și de dezvoltare a informaticii și a construirii de calculatoare electronice în România. În final, au rezultat 12 capitole ce sunt cuprinse în cele 5 volume[5] publicate până în vara anului 2021.

În această activitate l-am descoperit pe Ștefan Odobleja. Joi, 26 septembrie 2019, a avut loc evenimentul cu tema „Istoria Informaticii românești descrisă de cei ce au trăit-o”, a II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni. Conferința[6] a avut loc în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București (Str. Academiei, nr.14), ocazie cu care s-a dezbătut primele rezultate ale proiectului național ROINFO 2018-2020, volumele I și II din „Istoria informaticii românești. Apariție dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii”. La eveniment au fost invitați, din întreaga țară, absolvenți ai secțiilor de Mașini de calcul și Informatică de la Facultățile de Matematică, precum și absolvenții secțiilor de Calculatoare și Cibernetică, ocazie cu care s-a scos  în evidență eforturile întreprinse de oamenii de știință, profesori, cercetători, matematicieni, ingineri, economiști etc., pentru dezvoltarea domeniului de Computing în România: tehnica de calcul (IT) și industria de software.

La acest eveniment de lansare a primelor două volume ale proiectului ROINFO, a fost prezent și a filmat, domnul prof. Daniel Viorel din partea Fundației Ștefan Odobleja din Drobeta-Turnu Severin. După eveniment, am discutat despre o eventuală înregistrare sau prezența mea în calitate de coordonator al proiectului ROINFO, la Simpozionul Ștefan Odobleja, ce urma să se desfășoare în octombrie la Drobeta-Turnu Severin. Am fost prezent la Drobeta-Turnu Severin cu lansarea primelor rezultate ale proiectului ROINFO (vol. I și II), ocazie cu care l-am cunoscut pe ing. Ștefan Odobleja jr., fiul savantului, președintele Fundației Ștefan Odobleja, cu care am început o frumoasă colaborare:

  • L-am invitat să participe la CNIV 2019, conferință desfășurată la Colegiul Național Mihai Eminescu Satu-Mare,
  • Am colaborat la conceperea și elaborarea site-ului dedicat lui Ștefan Odobleja, finalizat în iunie 2020 (https://odobleja.ro/), iar în octombrie am tipărit și o carte privind acest site,
  • În august 2020 a fost finalizată Biblioteca digitală Ștefan Odobleja,  
  • Am colaborat la organizarea CISO 2020, Conferința Internațională Ștefan Odobleja, din octombrie 2020.
  • Am început o activitate privind studierea manuscriselor lui Ștefan Odobleja aflate în Arhiva Națională Mehedinți.
  • În iunie 2021, cu sprijinul elevului David Mihnea,  de la Colegiul Național Tudor Vianu București,  am creat un grup public pe facebook, „Urmașii lui Odobleja – Creatorul ciberneticii generalizate”, https://www.facebook.com/groups/849072286042832/

3 Unii oameni de știință nu i-au știut sau nu i-au înțeles opera

Motto: “Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018, Simpozionul Ștefan Odobleja.

În privința originii Ciberneticii, părerile sunt împărțite. Unii oameni de știință (matematicieni sau nu) susțin – uneori fără argumente, că matematicianul Norbert Wiener este cel care a pus bazele Ciberneticii, prin cartea sa din anul 1948, după o coloborare cu mai mulți medici neurofiziologi, și care a expus o modelare matematică a unor concepte de Cibernetică. Wiener s-a ocupat de procese stochastice, „mișcarea moleculară browniană”, integrala Fourier, analiza armonică, problema de calcul diferențial a lui Dirichlet și teoremele Tauber etc. Activatea lui depășește cadrul matematicii aplicative, astfel caută să rezolve probleme apărute din cadrul fiziologiei, neurofiziologiei și geneticii. Numele lui Wiener apare frecvent și în context cu dezvoltarea calculatoarelor, unde are contribuții importante. În 1940 găsește o soluție pentru rezolvarea parțială a ecuațiilor diferențiale. Cu toate contribuțiile lui deosebit de importante Wiener rămâne un om de știință modest. De fapt, Wiener a recunoscut ca nu are merit mare in conceptele cibernetice, e drept a dat denumirea de cibernetică. Astfel, a avut loc nașterea ciberneticii în anul 1943, iar în anul 1947 Wiener ajunge la o convenție cu alți oamenii de știință de a folosi termenul de „cibernetică”. Acesta este un termen care cuprinde controlul și comanda sistemelor din domeniul mecanicii, tehnicii, precum și sisteme din lumea organismelor vii.

Alți oameni de știință au citit opera și au înțeles gândirea vizionară a medicului român Ștefan Odobleja. Prin lucrarea “Psihologia consonantistă”, apărută în anul 1938, a făcut publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate și a demonstrat caracterul multi și interdisciplinar al acesteia: “Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” acad. Alexandru Surdu.

E adevărat că fiind nedreptățit prin faptul că nu i se recunosc meritele științifice, Odobleja a apelat la comunitatea literară, la presă etc. (apare articol în România literară, apar articole în Flacăra lui Păunescu, dar și la Academie, unde a avut căteva intervenții, chiar la sediul Academiei. În 1975, a participat cu lucrare la Congresul Internațional de Cibernetică, chiar dacă unii îl contestau, de ex. Edmond Nicolau, care nu studiase măcar volumele pe care Odobleja le-a predat secretariatului Congresului. Vă recomand să vedeți ce zice ACADEMIA ROMÂNĂ – SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI, “Ștefan Odobleja – membru post-mortem, 13 noiembrie 1990. Prin lucrarea Psihologia consonantistă, apărută în anul 1938, a făcut publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate și a demonstrat caracterul multi și interdisciplinar al acesteia”, https://acad.ro/…/sectia14_informatica/sti/info_sectie.htm.

Astăzi, avem datoria față de Ștefan Odobleja, să evidențiem adevărul și evoluția științelor. După opinia noastră afirmăm că matematicienii de ieri sau de azi (excepție unii, de ex. cei ce au frecventat 2 ani cursul de neuroștiințe al prof. Leon Zagrean de la Medicină) nu au cum să-l înțeleagă pe Odobleja. Conceptual, Odobleja a studiat procesele și unele fenomene, și pentru aceasta a folosit ca instrumente consonanța și rezonanța, dar pentru a modela și a găsi soluții de implementare practică, e nevoie de munca și rezultatele matematicienilor, informaticienilor, fizicienilor, chimistilor etc., sunt 2 etape care se succed. De aceea, Odobleja, nu a fost dezavantajat (nu credem că așa a zis Odobleja!) că nu știa matematică superioară (pentru matematică – și pentru toate științele, a descris în capitol separat, în termeni de consonanța și rezonanță, multe obiecte, structuri, operații matematice – e o plăcere cum face această descriere!). Nu avea nevoie de matematică, pentru că era în altă fază a concepției privind înțelegerea proceselor. Să argumentăm. Matematicienii nu aveau cum să inventeze feedback-ul așa cum a făcut Odobleja, pentru că ei nu participau la descrierea și înțelegerea proceselor. Un alt exemplu, mai apropiat de matematică, este conceptul de DERIVATĂ, ce nu a fost inventat de matematicieni, ci de fizicieni (în sec. 19 oamenii de știință știam la fel și fizică și matematică, azi sunt separați pe subdomenii foarte înguste!) care studiau procesul de mișcare, și a urmat modelarea mișcării, prin formula pentru viteză=spațiu/timp. Câți profesori de matematică știu acest lucru ca să explice elevilor, astfel matematica nu va mai fi abstractă și ruptă de realitate. În fine, dăm ca exemplu o realizare mondială de excepție la care au lucrat mai toate științele,

Și azi, multe idei și aspecte conceptuale ale savantului Odobleja inspiră pe mulți profesori, cercetători, oameni de știință etc. Astfel, semnalăm un articol actual, din anul 2020, autori: Badea, I.R.; Mocanu, C.; Păsărescu, O. Applications of Non-Standard Analysis in Topoi to Mathematical Neuroscience and Artificial Intelligence: Infons, Energons, Receptons (I). Preprints 2020, https://www.preprints.org/manuscript/202001.0102/v2.

The Architecture of Global Brain generated by Machine (Artificial Intelligence Algorithms) – Human Beings interactions are inspired by Norbert Wiener’s Cybernetic Communication principles ([45]), and have a possible graphical representation as below (M-Hemisphere, H-Hemisphere, corpus AIH, analogous to the left hemisphere, right hemisphere and corpus callosum of the human brain). Based on Stefan Odoblejas vision ([27]) on analogy and models of mental psychology, a Global Brain should attain at least the psychological functions of the human brain. Therefore: Request-Answer is a Cybernetic model to create Bio-Technological Feedback between Global Brain entities at the Knowledge Frontier. In the figure above the membrane of the Global Brain is in fact an invisible Knowledge Frontier towards Global Consciousness, continuously in activity inside the System and above it. Many scientists claim for unified theory in science for the explanations of natural phenomena, one of them is Nassim Harramein ([19]) with Unified Field Theory (see also Section 3.), which connects the Standard Model and Gravitation in a single unifying framework (see also [27], [24], [21]) ”.

References

[1] Ștefan Odobleja, https://odobleja.ro/despre/biografia/

[2] “In 1936, Ștefan Odobleja published “Phonoscopy and the clinical semiotics”. In 1937, he participated in the IX International Congress of Military Medicine with “Demonstration de phonoscopie”; in the paper he disseminated a prospectus announcing his future work, “Psychologie consonantiste”, the most important of his writings, where he lays the theoretical foundations of generalized cybernetics. The book, published in Paris by Librairie Maloine (vol. I in 1938 and vol. II in 1939), contains almost 900 pages and includes 300 figures in the text. The author wrote at the time that “this book is … a table of contents, an index or a dictionary of psychology, [for] a … great Treatise of Psychology that should contain 20–30 volumes”. Due to the beginning of World War II, the publication went unnoticed (the first Romanian edition of this work did not appear until 1982)”,  https://en.wikipedia.org/wiki/Cybernetics

[3] Nicolae Jurcau, Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert Weiner. Common and Different Features, Twentieth World Congress of Philosophy Boston, Massachusetts U.S.A., 10-15 August 1998, http://www.bu.edu/wcp/Papers/Comp/CompJurc.htm

[4] https://odobleja.ro/despre/9-legi-ale-lui-odobleja/


[1] Site Ștefan Odobleja, https://odobleja.ro/

[2] Sites Grigore C. Moisil, https://sites.google.com/g.unibuc.ro/moisil

[3] Site ROINFO, https://sites.google.com/view/roinfo/

[4] M. Vlada, O istorie ce trebuie cunoscută, https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/dobrogea-academica-o-istorie-ce-trebuie-cunoscuta-concluziile-proiectul-roinfo-romanian-informatics-i-737416.html

[5] Site ROINFO, https://sites.google.com/view/roinfo/

[6] Istoria informaticii românești, descrisă la UniBuc de cei ce au trăit-o, https://unibuc.ro/primele-rezultate-ale-proiectului-roinfo-romanian-informatics-2018-2020/


  1. Hinoveanu, Ilarie (2003). Ștefan Odobleja – între „aventura științifică” și patimile glorificării (prefață acad. Al. Surdu), Editura Scrisul Românesc, Craiova.
  2. Jurcau, Nicolae (1998). Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert Weiner. Common and Different Features, Twentieth World Congress of Philosophy Boston, Massachusetts U.S.A., 10-15 August 1998, http://www.bu.edu/wcp/Papers/Comp/CompJurc.htm
  3. Odobleja, Ștefan (1938-1939). Psychologie consonantiste, vol. I,II, Librairie Maloine, Paris.
  4. Odobleja, Ștefan (1978). Psihologia consonantistă și cibernetica. Editura “Scrisul romanesc”, Craiova.
  5. Odobleja between Ampère and Wiener (1981). Editura Academiei Române, București.
  6. Odobleja, Ștefan (1982). Psihologia consonantistă. Editura științifică și Enciclopedica, București.
  7. Odobleja, Ștefan (1984). Introducere in logica rezonantei. Editura “Scrisul românesc”, Craiova.
  8. Odobleja, Ștefan (2003). Între „aventura științifică” și patimile glorificării, Editura “Scrisul românesc”, Craiova.
  9. Odobleja, Ștefan jr. (2017). Destinul unui vizionar Dr. Ștefan Odobleja, Editura Publicitaria.
  10. ***, Precursori români ai ciberneticii (1979). Editura Academiei Române, București.
  11. Șontică, Daniela (2018). ”Ştefan Odobleja, românul care a pus bazele ciberneticii”, Revista LEVIATHAN, https://leviathan.ro/stefan-odobleja-romanul-care-a-pus-bazele-ciberneticii-de-daniela-sontica/?fbclid=IwAR1nuJai1C5Xf5xby4YJ1N07VVa91dQy63wecDRLxewzDPvYbiwZkRnBgDs
  12. Wiener, Norbert (1972). Sunt matematician. Editura Politică, București.
  13. Wiener, Norbert (1966). Cibernetica sau știința comenzii și conducerii la ființe și mașini. Editura științifică, București.

ANEXA. Format pdf., 1982, Odobleja, Bibliografie și Curprins – https://odobleja.ro/1982-odobleja-bib-si-cuprins/

Lasă un răspuns