Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor care fac parte din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul Academiei Române, care, de la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre membrii ei ilustre personalităţi ale ştiinţelor, literelor şi artelor, între care: … Ștefan Odobleja, descoperitorul ciberneticii“, https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm

Ştefan Odobleja, în primăvara anului 1978

Cele 9 legi universale formulate de dr. Ștefan Odobleja în anul 1938, înainte de N. Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose Blasco Llopis (1977)

  1. Legea echivalenței
  2. Legea echilibrului
  3. Legea compensației
  4. Legea reacției
  5. Legea oscilației
  6. Legea reversibității (conexiune inversă/feedback)
  7. Legea inerției
  8. Legea consonanței (rezonanței)
  9. Legea transformării (evoluției)

ANUL 1941 – RECENZIE de S.M. STRONG (Howard) din ianuarie 1941 semnată de I.M. Strong de la Howard și apărută în vestita revistă internațională “Psyhological Abstracts”

1976 iulie 13. Scrisoare de răspuns a Bibliotecii Congresului S.U.A. către Monafu (poate Manofu) conținând recenzia lui S.M. Strong despre Psihologia Consonantistă.

BIBLIOTECA CONGRESULUI

WASHINGTON D.C. 20540

DEPARTAMENTUL  EUROPEAN CENTRAL              

13 iulie 1976

Stimate d-le Monafu [1],

Această scrisoare reprezintă răspunsul la solicitarea dvs. din 29 iunie privind Psihologa consonantistă de Dr. Ștefan Odobleja.

Colecția existentă la Biblioteca Congresului nu include această operă scrisă de Dr. Odobleja. Singura bibliotecă din SUA care raportează deținerea sa este Biblioteca Universității din California, Berkeley. Poate doriți să le scrieți cu privire la chestiunile solicitate în scrisoarea dvs. Atașat veți găsi o copie a catalogului Bibliotecii Congresului pentru o singură monografie de Dr. Odobleja, deținută de Biblioteca Congresului.

Atașat veți găsi, de asemenea, o copie a unui extras din Psihologia consonantistă de S.M. Strong de la Universitatea Howard, care a apărut în ianuarie 1941, ediție a Extraselor psihologice. Veți observa că autorul nu a avut originalul, ci un rezumat. Am găsit un rezumat (vezi ANEXA) al cărții lui Odobleja în sursele standard de referință. Nu ezitați să mă contactați cu privire la informații suplimentare.

Cu sinceritate, David H. Kraus, Asistent managerial

ANEXĂ

643 Odobleja S., Psihologia consonantistă (O psihologie unificată), Paris, 1938, 2 vol., pp. 880 (Rezumat abstract, original nevăzut). În conformitate cu clasificarea autorului, psihologia poate fi văzută conceptual integrată după cum urmează: (1) psihologie animistă, finalistă și rațională (2) psihologie cauzativă și empirică (a) deterministic-cauzativă, fizică-chimică (b) fizicism total, psihologie dinamică și armonioasă așa cum s-a formulat de către Solier, Clemenceau, Odobleja. Psihologia este astfel considerată ca știința care studiază activitatea mentală ca o percepție internă a fenomenelor fizice. Autorul recomandă studiul psihic (1) ca atare, izolat în spațiu și timp (a) prin introspecție (b) prin analizarea elementelor sale intrinseci (asemănări și diferențe) (2) în relație și comparație cu cauzele și efectele sale. Psihicul este astfel studiat în cele 2 aspecte ale sale: static și dinamic. Psihicul static constă din simțuri, memorie și organe de reacție, psihicul dinamic fiind o multiplicitate (un proces dinamic) este studiat analitic. Concluzia subliniază faptul că nu numai psihicul este integrat, organele corpului sunt interrelaționate, de asemenea, prin relații directe și reciproce și nu depinde exclusiv de creier. S.M. STRONG (Howard).

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 2 p.


[1] Mai degrabă Manofu (n.n. – T.R.)

  • Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018.

Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare după Ștefan Odobleja (1982): Psihologia consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425.

Despre începuturile informaticii mondiale și românești

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”
SOURCE: Marin Vlada, Priorități în Cibernetică, Informatică și Inteligența Artificială, CNIV Romania, 2020 – http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati