Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor care fac parte din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul Academiei Române, care, de la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre membrii ei ilustre personalităţi ale ştiinţelor, literelor şi artelor, între care: … Ștefan Odobleja, descoperitorul ciberneticii“, https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm

Ştefan Odobleja, în primăvara anului 1978

  • MĂRTURISIRE – momentul și ideile ce l-au condus la “Psihologia consonantistă“:După publicarea cărții “La fonoscopie”, Ed. G. Doin Paris, 1935, a urmat o periodă de relaxare. În primăvara anului 1935 am fost medic recrutor în Caraș (Reșița, Anina, Lugoj, Oravița etc.). Am luat parte la un bal, pentru mine de neuitat. La Reșița, am făcut plimbări intr-o regiune care are lucruri foarte frumoase (grădinile de la Marila, Anina etc.). Intr-o frumoasă zi cu soare am făcut o plimbare pe platoul muntos de la Bocșa Montana, de dimineață până seara. M-am bucurat mult, era iarbă, flori, brădet și păsări, și am avut o efervescență de gândire, pe care am înregistrat-o pe hârtie. care niciodată nu mi-a lipsit din buzunar. În acea zi am luat hotărârea de a elabora o Psihologie în limba română, de cca 250-300 pagini, în spiritul vederilor mele care se cristalizaseră în jurul ideii de rezonanță (eu îi ziceam de preferință consonanță, poate pentru că mă ocupasem mult cu acustică în timpul primului studiu)! În timpul primului studiu mi-am format și mai bine metoda de lucru. Am făcut rafturi, am clasat ideile în dosare pe capitole, am făcut tabele lungi cât o rogozină cu toate ipotezele plauzibile pe o parte, cu toate fenomenele fizice, pe de altă parte, după unul din multele modele ce le am în “Psihologia consonantistă” la capitolu Euristică. Lucram cu o metodă de gândire foarte perfecționistă. Metoda era a mea, inventată de mine (azi nu știu dacă o mai fi și a altuia)“.
  • Psihologia consonantistă a relevat importanţa mecanismelor duale, binare şi dihotonice atât în psihologie cât şi dincolo de ea, în toate ştiinţele. A sugerat şi a aplicat ca o altă esenţială pentru mecanizarea gândirii, împreună cu circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, acesta a propus şi a schiţat o logică pe baza lui 2.” Ștefan Odobleja
  • The article describes the contribution of the Romanian scientist Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) to the emergence, development and development of Cybernetics, whose ideas and concepts meant the emergence and development of computer science. The scientific activity of Stefan Odobleja, a military physician, makes his ideas, results and visions a precursor to Cybernetics and Artificial Intelligence. His major work “Psychologie consonantiste”, first published in 1938 and 1939, in Paris, established many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten years before the work of Norbert Wiener (1894-1964)-mathematician, published, in 1948. Odebleja’s contributions are all the more important if he is considered to be a physician, because they have created ideas and concepts complementary to some ideas introduced by N. Wiener. It can be appreciated that during 1920-1940 the ideas and studies on Cybernetics appeared, the science that laid the system concept (for man and the car), the structure of the systems (control and communication between the components of a system), which led to the construction of the system computing (computer system). Dr. Stefan Odobleja was recognized as a precursor of Cybernetics at the 4th International Cybernetics Congress, held in Amsterdam in August 1978. His Communication “Diversity and Unity in Cybernetics” was presented at the Congress by Dr. Stelian Bajureanu. After the presentation of Odobleja’s work, the participants chanted “40 Years of Cybernetics,” although they were celebrating “30 Years of Cybernetics” and mathematician Norbert Wiener. Studying and researching the processes in the human body, Dr. Ștefan Odobleja defines and studies various concepts for the functioning of human body organs through coordination by the human brain, intuiting that it can reach the “mechanization of thought” and that the “psychic machine” will be invented“. Marin Vlada, VIAȚA ȘI OPERA LUI ȘTEFAN ODOBLEJA – INVENTATORUL CIBERNETICII, PRECURSOR AL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ȘI AL INFORMATICII, revista Studii și Comunicări, Academia Română, 2020

Cele 9 legi universale formulate de dr. Ștefan Odobleja în anul 1938, înainte de N. Wiener (1948), W. Rose Asley (1951), A. Ducrocq (1965), P. Postelnicu (1945), Jose Blasco Llopis (1977)

  1. Legea echivalenței
  2. Legea echilibrului
  3. Legea compensației
  4. Legea reacției
  5. Legea oscilației
  6. Legea reversibității (conexiune inversă/feedback)
  7. Legea inerției
  8. Legea consonanței (rezonanței)
  9. Legea transformării (evoluției)

ANUL 1941 – RECENZIE de S.M. STRONG (Howard) din ianuarie 1941 semnată de I.M. Strong de la Howard și apărută în vestita revistă internațională “Psyhological Abstracts”

1976 iulie 13. Scrisoare de răspuns a Bibliotecii Congresului S.U.A. către Monafu (poate Manofu) conținând recenzia lui S.M. Strong despre Psihologia Consonantistă.

BIBLIOTECA CONGRESULUI

WASHINGTON D.C. 20540

DEPARTAMENTUL  EUROPEAN CENTRAL              

13 iulie 1976

Stimate d-le Monafu [1],

Această scrisoare reprezintă răspunsul la solicitarea dvs. din 29 iunie privind Psihologa consonantistă de Dr. Ștefan Odobleja.

Colecția existentă la Biblioteca Congresului nu include această operă scrisă de Dr. Odobleja. Singura bibliotecă din SUA care raportează deținerea sa este Biblioteca Universității din California, Berkeley. Poate doriți să le scrieți cu privire la chestiunile solicitate în scrisoarea dvs. Atașat veți găsi o copie a catalogului Bibliotecii Congresului pentru o singură monografie de Dr. Odobleja, deținută de Biblioteca Congresului.

Atașat veți găsi, de asemenea, o copie a unui extras din Psihologia consonantistă de S.M. Strong de la Universitatea Howard, care a apărut în ianuarie 1941, ediție a Extraselor psihologice. Veți observa că autorul nu a avut originalul, ci un rezumat. Am găsit un rezumat (vezi ANEXA) al cărții lui Odobleja în sursele standard de referință. Nu ezitați să mă contactați cu privire la informații suplimentare.

Cu sinceritate, David H. Kraus, Asistent managerial

ANEXĂ

643 Odobleja S., Psihologia consonantistă (O psihologie unificată), Paris, 1938, 2 vol., pp. 880 (Rezumat abstract, original nevăzut). În conformitate cu clasificarea autorului, psihologia poate fi văzută conceptual integrată după cum urmează: (1) psihologie animistă, finalistă și rațională (2) psihologie cauzativă și empirică (a) deterministic-cauzativă, fizică-chimică (b) fizicism total, psihologie dinamică și armonioasă așa cum s-a formulat de către Solier, Clemenceau, Odobleja. Psihologia este astfel considerată ca știința care studiază activitatea mentală ca o percepție internă a fenomenelor fizice. Autorul recomandă studiul psihic (1) ca atare, izolat în spațiu și timp (a) prin introspecție (b) prin analizarea elementelor sale intrinseci (asemănări și diferențe) (2) în relație și comparație cu cauzele și efectele sale. Psihicul este astfel studiat în cele 2 aspecte ale sale: static și dinamic. Psihicul static constă din simțuri, memorie și organe de reacție, psihicul dinamic fiind o multiplicitate (un proces dinamic) este studiat analitic. Concluzia subliniază faptul că nu numai psihicul este integrat, organele corpului sunt interrelaționate, de asemenea, prin relații directe și reciproce și nu depinde exclusiv de creier. S.M. STRONG (Howard).

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 2 p.


[1] Mai degrabă Manofu (n.n. – T.R.)

  • Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018.

Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare după Ștefan Odobleja (1982): Psihologia consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425.

Despre începuturile informaticii mondiale și românești

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”
SOURCE: Marin Vlada, Priorități în Cibernetică, Informatică și Inteligența Artificială, CNIV Romania, 2020 – http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati