Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence

Ştefan Odobleja studiind și cercetând procesele din corpul uman plecând de la psihologia consonantistă, a inventat legile generale ale Ciberneticii și a prevăzut apariția mașininilor de calcul (calculatoarele) și construirea mașinilor gânditoare (inteligența artificială – sisteme inteligente)” MARIN VLADA, ICVL 2017, Source: Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence
http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper2.pdf

Despre începuturile informaticii mondiale și românești

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”
SOURCE: Marin Vlada, Priorități în Cibernetică, Informatică și Inteligența Artificială, CNIV Romania, 2020 – http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati

Gabriel Sudan, Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor Toma, Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu

————————————————————————————-

“DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE ÎN LUME – România a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a XI-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).”

Cybernetics, Science of systems, Structures and Models

  • “The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking” Ștefan Odobleja (1902-1978).
  • Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of creation. Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we can see its creation soon.” Stefan Odobleja (1902-1978), “Consonant Psychology”, Paris
  • By trying to build machines that simulate and reproduce human brain activity, and because the most important computational models were made by simulating the activity of the nervous system, it can be said that Informatics was born as a chapter of the medical sciences” Solomon Marcus (1925-2016)

Cybernetics is a homogenous and coherent scientific complex, a science resulting from the blending of at least two sciences – psychology and technology; it is a general and integrative science, a crossroads of sciences, involving both animal and car psychology. It is not just a discipline, circumscribed in a narrow and strictly defined field, but a complex of disciplines born of psychology and centered on it, branched out as branches of a tree in its stem. It is a stepwise synthesis, a suite of multiple, often reciprocal, modeling; syntheses and modeling in which, as a priority, and as a great importance, the modeling of psychology on the technique and then the modeling of the technique on psychology. Cybernetics is an intellectual symphony, a symphony of ideas and sciences.” Stefan Odobleja, 1978

  • Year 1938: “Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of creation. Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we can see its creation soon.” Stefan Odobleja, “Consonant Psychology”
  • Year 1973: “Informatics restores not only the union of pure and applied mathematics, of concrete technique and abstract mathematics, but also the union of natural sciences with man and society. It re-establishes abstract and formal concepts, and brings peace between art and science, not only  in the scientist’s spirit, where they always are at peace, but also in their philosophy.” Gr. C. Moisil.
  • Year 2017: Molecular computer – “Define a molecular computer as one molecule which transforms, by random chemical reactions mediated by a collection of enzymes, into a predictable other molecule, such that the output molecule can be conceived as the result of a computation encoded in the initial molecule.” M. Buliga [M. Buliga (2017): Molecular computers, http://chorasimilarity.github.io/chemlambda-gui/dynamic/molecular.htm].

Today, it can be appreciated that there are three significant periods in the emergence and evolution of Informatics, and in the construction of computers:

  1. Period 1920-1940 (Fundamentals and Concepts), in which: the ideas and concepts of calculus theory were grounded; recursive functions were studied; formal systems have been defined and the limits of calculability have been established; the concept of algorithm has been finalized as a support for a computing machine (Turing machine or Post machine). During this period, the ideas and studies on Cybernetics[1], the science that laid the concept of the system (for Man and the Machinery), and the system science (control and communication between the components of a system), science that led to the construction of computing systems;
  2. Period 1940-1960 (Design and Implementation), in which: ideas and concepts of calculus theory were implemented; computer systems and peripheral equipments (based on research and results in several areas: systems, data structures, electronic circuits, memories and storage devices, algorithms and programming languages) were built;
  3. Period 1960-1980 (Hardware and Software Performance, Interactivity). During this period: an explosive development of the computing equipment occurred – due to the appearance of the microprocessor; high performance operating systems[2] (UNIX, DOS, RSX-11M, etc.) have been obtained; programming languages[3] have been developed (Algol, Fortran, Cobol, Simula, Pascal, C, etc.); intelligent / expert systems, generated by the Artificial Intelligence languages (List, Prolog, etc.) appeared.

[1] “Cybernetics is a transdisciplinary approach for exploring regulatory systems—their structures, constraints, and possibilities.”, https://en.wikipedia.org/wiki/Cybernetics

[2] On August 4, 2017, there were 611 operating systems (including versions) and 656 Linux distributions, http://www.operating-system.org/betriebssystem/_english/os-liste.htm

[3] On August 4, 2017, updated list https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_programming_languages

Analyzing the development of ideas, theories, concepts, and building of computing systems, one can assert that there are two important directions in computer evolution:

  • Hardware Component – represented by systems (computing units – microprocessor, storage units – memory, communication units-bus), electronic circuits (equipments), Input / Output devices;
  • Software Component – represented by algorithms, languages and programs (operating systems, programming languages, computer systems and applications).

Cybernetics has helped define a schematic scheme for a cybernetic system that applies to all hardware and software components: INPUT à PROCESSING à OUTPUT (fig. 1).

Time has shown that this scheme of a cybernetic system shapes the structure and functioning of the most important concepts in Informatics:

  • Computer system (computer) – where INPUT = input devices and input data, OUTPUT = output devices and output data, and PROCESS = execution of programs using operating system, microprocessor and memory;
  • Algorithm – where INPUT = input data, OUTPUT = output data, and PROCESS = computation process represented by pseudo-code;
SOURCE: Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei,Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence
http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper2.pdf
  • Program – where INPUT = input data, OUTPUT = output data, and PROCESS = computational instructions represented in a programming language;
  • Information System (Problem Solving) – where INPUT = input data, OUTPUT = output data, and PROCESS = procedures and instructions represented in a programming language.

These aspects were not realized if calculability problems (calculus theory) and problems related to the development of computer systems (cybernetic systems) of the electronic computer were not elucidated [12].

In this context, the invention and construction of the modern / digital computer was possible through the emergence of new sciences and new products:

  • Computer Science and Cybernetics[1];
  • Languages and Algorithms;
  • Input/Output Devices;
  • Memory and storage environments.

In the field of Cybernetics, Romania is represented by the scientist Ştefan Odobleja (1902-1978) – a military medical professional, being one of the precursors of the Generalized Theoretical Cybernetics and Artificial Intelligence, the author of the 2 volume “Consonant Psychology” published in Paris for the first time date in 1938 (volume I) and then in 1939 (volume II).


[1] The roots of the cybernetic theory: “Ştefan Odobleja (1902–1978) was a Romanian scientist, one of the precursors of cybernetics. His major work, Psychologie consonantiste, first published in 1938 and 1939, in Paris, established many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten years before the work of Norbert Wiener(1894-1964) was published, in 1948.” [12]

—————————————————————

Ideile privind construirea calculatoarelor românești. 30 de ani de pregătire pentru apariția industriei de calculatoare în România

Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, membru titular  CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română  

în vol. III, Marin Vlada (coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, Editura Matrix Rom, 2019

În perioada 1950-1970, prin eforturile conjugate ale unor oameni de știință, cercetători și ingineri, România a fost printre primele țări unde s-au realizat bazele construirii calculatoarelor electronice românesti. A fost perioada când știința și tehnica românească au avut un avânt printr-un efort colectiv, imediat după refacerea țării în urma suferințelor din cel de-Al II-lea Război Mondial. Industria românească, agricultura și învățământul au fost reformate și s-au pus bazele unei anumite dezvoltări. Deși regimul politic de tip socialist avea diverse restricții, iar libertatea de exprimare avea de suferit, în știință și tehnică, în învățământ s-au produs diferite prefaceri ce au dus la un anumit nivel de dezvoltare.

      În Romania, necesitatea intensificării cercetărilor și construirii calculatorului electronic a apărut prin entuziasmul și eforturilor unor oameni de știință, ingineri, cercetători etc., sau instituții de cercetare și de producție, care erau conectați la cercetările pe plan mondial în domeniul apariției calculatorului electronic. Prin viziunea unor oameni de știință, cercetători și ingineri s-a realizat speranța că, și România este capabilă să construiască un calculator electronic (mașina/sistem de calcul), care să fie utilizat în rezolvarea diverselor probleme din toate domeniile societății omenești, chiar și în rezolvarea diverselor probleme militare și de apărare. Era perioada când în lume se dezvoltau două domenii importante în construirea unei mașini de calcul: automatica și electronica. De asemenea, era perioada când se consolida ca știință Cibernetica – știința sistemelor (un rol important îl are și românul dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), azi, considerat părintele ciberneticii generalizate). Toate acestea au condus la apariția, consolidarea și dezvoltarea Computer Science (Știinta calculului/Computing) și Informaticii (Informatics).

            Pe scurt, după opinia noastră, aspectele și evenimentele ce au influențat elaborarea calculatoarelor românești sunt:

  1. În anul 1949, Grigore C. Moisil (1906-1973) află de la ing. Leon Livovschi (1921-2012) că algebrele lui Boole sunt întrebuițate de V.I. Șestakov și M.A. Gavrilov (articole din revista sovietică „Electricestvo”), ca instrument matematic al studiului automatelor cu contacte și relee.
  2. În perioada 1949-1953, Grigore C. Moisil, devenit membru titular al Academiei, ține Cursuri de Ştiinţă şi Tehnică, Cursuri de Matematică la Casa Oamenilor de Ştiinţă din București (COȘ, str. Lahovari nr. 9).
  3. În anul 1952, ing. Leon Livovschi, ulterior devenit profesor la Facultatea de Matematică a Universității din București, este cel care a utilizat calculul implicațiilor la proiectarea circuitelor automate cu contacte și relee.
  4. Anii 1953-1954 – Grigore C. Moisil și Leon Livovschi țin cicluri de lecții despre Problema aplicabilității algebrei logicii în inginerie la Casa Oamenilor de Știință (COȘ, str. Lahovari nr. 9, București) și la I.C.E.T.
  5. Lansarea de către dr. ing. Victor Toma (1918–2008) a proiectului primului calculator românesc cu tuburi, proiect care a fost realizat, apoi, sub numele de CIFA–1 la Institutul de Fizică Atomică (IFA) din București-Măgurele. Proiectul logic al calculatorului Institutului de Fizică (ulterior Fizică Atomică) al Academiei a fost prezentat la Simpozionul internaţional de tehnică de calcul de la Dresda (1955) și, echipat cu 1500 de tuburi electronice, a fost pus în funcţiune în anul 1957.
  6. Noiembrie 1956 – Proiectul logic al maşini CIFA-1 (colectiv coord. de ing. Victor Toma), calculatorul electronic al Institutului de Fizică Atomică (IFA), a fost prezentat la Simpozionul internaţional de tehnică de calcul de la Dresda-Republica Democrată Germană (RDG). Era primul calculator electronic realizat în ţările foste socialiste. Proiectul a fost prezentat de acad. Grigore C. Moisil.
  7. Primavara anului 1956 – Consfătuirea asupra calculatoarelor de la Moscova, la care au participat acad. Grigore C. Moisil și ing. Victor Toma.
  8. Anul 1956-1957 – Grigore C. Moisil este numit președinte al Comisiei de Automatizare a Academiei, iar ulterior, în anul 1965 devine președinte al Comisiei de Cibernetică a Academiei. Are loc consolidarea colectivului mixt al Institutului de Matematică al Academiei și al Facultății de Matematică din Universitatea București, în coordonarea acad. Gr. C. Moisil, ce studiau după lucrările inițiate în URSS de către V.I. Șestakov și M.A. Gavrilov, în SUA de către Claude Shannon.
  9. În afara calculatorului electronic din Romănia, CIFA–1, din generaţia I, pe bază de tuburi electronice și cilindru magnetic de memorie, s-au realizat și alte calculatoare electronice din generaţia I: CIFA–2 cu 800 de tuburi electronice (1959), CIFA–3 pentru Centrul de calcul al Universităţii din București – CCUB (1961), CIFA–4 (1962). În perioada 1962–1963, pe baza Acordului cultural dintre Academia Romănă și Academia Bulgară de Știinţe a fost construit la Sofia un calculator similar cu CIFA–3, denumit VITOSHA, cu documentaţia și cu asistenţa tehnică românească, în special a ing. Victor Toma.
  10. La Institutul Politehnic Timişoara s-a realizat, în anul 1961, calculatorul cu tuburi electronice MECIPT–1 (Maşină electronică de calcul Institutul Politehnic Timişoara) de către inginerul William Lövenfeld şi Iosif Kaufmann, matematician, iar în 1962–1968, a participat şi Vasile Baltac la construirea calculatoarele complet tranzistorizate MECIPT–2 şi MECIPT–3.
  11. Institutul de calcul numeric din Cluj, înfiinţat în anul 1957, sub conducerea profesorului Tiberiu Popoviciu (1906–1975), a avut o secţie dedicată maşinilor de calcul care, în anul 1957, a construit un calculator cu relee electromagnetice, realizând un model experimental MARICA (Maşină aritmetică cu relee a Institutului de calcul al Academiei). În perioada 1958–1959, la Institutul de calcul numeric s-a construit calculatorul DACICC 1 (Dispozitiv automat de calcul al Institutului de Calcul din Cluj), cu tuburi electronice, tranzistoare şi memorie cu ferite (o reproducere-parţial tranzistorizată a lui MECIPT–1), iar în anul 1968 calculatorul DACICC 200, complet tranzistorizat, livrat Institutului Central de Cercetări Agricole.

 Dr. ing. Victor Toma:

  • „Semnificativă pentru folosirea acestor calculatoare este lucrarea Colecţie de programe pentru calculatorul CET-500, Editura Academiei (1967), prefaţată de Acad. Miron Nicolescu, Preşedintele Academiei. Lucrarea de 850 de pagini a fost elaborată de 41 de autori care prezintă probleme efectiv rezolvate din 15 domenii tehnico-ştiinţifice. După dotarea economiei naţionale cu calculatoare majoritatea acestor autori au devenit cadre de bază în Centrele de Calcul electronic (CTCE)”.
  •  „Programele erau elaborate în cod maşină, dar efortul de programare nu era risipit întrucît toate calculatoarele erau compatibile şi puteau folosi o colecţie de rutine şi de programe standardizate. Au fost organizate cursuri de programare şi beneficiarii s-au obişnuit să-şi programeze singuri problemele”.

Programe și strategii pentru informatizare în România

12. Anul 1967 – „Programul de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne de calcul și de automatizarea prelucrării datelor”, primul program de informatizare a României elaborat de colectivul de specialiști: profesorul Mihai DRĂGĂNESCU, profesorul Mircea PETRESCU, Nicolae COSTAKE, Vlad IANCOVICI, Ștefan BÂRLEA, Emil MITESCU, Cornel MIHULECEA și Nicolae SUCITULESCU.

13. Anul 1971 – „Programul cu privire la sistemul național de informatică și conducere”, program dezbătut și aprobat în ședința Comitetului Politic Executiv al PCR, din octombrie 1971. La vremea respectivă, programul era în concordanță cu ceea ce se prefigura pentru dotarea județelor cu tehnică de calcul și când datele de intrare erau introduse cu cartele perforate, iar teleprelucrarea avea caracter de pionierat. Centralizările se efectuau prin metodele convenționale, destul de greoaie în acea vreme, prin transportul/deplasarea cartelelor perforate sau a benzilor magnetice, iar în cazuri excepționale prin folosire telexului sau a telefonului.

14. Anul 1972 – „Hotărârea CC al PCR cu privire la perfecționarea sistemului informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980”, adoptată în aprilie 1972. Un program revoluționar privind informatizarea în Romania, dacă se ține seama că s-a stabilit producerea la noi în țară a calculatoarele FELIX C256 (licență franceză – IRIS 50), precum și alte echipamente periferice. Se avea în vedere apariția de structuri organizatorice (CTCE – Centrele Teritoriale de Calcul electronic, ce se vor înființa în anul 1973) pentru a efectua prelucrări informatice unitare la nivelul județelor.

15. Anul 1973 – „Hotărârea privind aplicarea Decretului nr. 499/1973 referitor la organizarea unitară a activităţii de informatica şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea elaborării sistemelor de conducere economică”, CONSILIUL DE MINIŞTRI – HOTĂRÂREA Nr. 1312 din 6 octombrie 1973. Documentul conține LISTA unităţilor subordonate Institutului Central pentru Conducere şi Informatică-ICI (18 unități în municipii, Centre Teritoriale de Calcul electronic (CTCE) – Timișoara, Cluj, Iași, Ploiești, Brăila, Brașov, Pitești, Constanța, Bacău, Sibiu, Craiova, Arad, Suceava, Târgu Mureș, Baia Mare, Oradea, Galați, Piatra Neamț) și 5 licee de informatică (București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov și ulterior Petroșani – observația prof. Stelian Niculescu). Obiectul activității pentru un CTCE: Cercetare, elaborare de programe și implementare de sisteme informatice, prelucrare date pe echipamente de calcul, formare și perfecționare de cadre pentru informatică. Obiectul activității pentru un Liceu de informatică: Formare de cadre cu studii medii pentru informatică.

16. Calculatorul românesc de generația a III-a Felix C-256 [1]. În anul 1968 s-a reușit semnarea unui acord secret de colaborare în domeniul informaticii cu Franța, acordul fiind posibil datorită poziției autonome a Franței în cadrul NATO. Acordul a fost semnat cu ocazia vizitei Generalului Charles de Gaulle în România, în anul 1968. La acel moment Franța decisese fabricația unei familii de calculatoare în cadrul programului „Plan Calcul”, ca urmare a unor restricții impuse de USA la importul de calculatoare performanțe necesare programelor militare, spațiale, nucleare ale Franței. România a fost acceptată de Franța ca partener în realizarea primului model de calculator din familia IRIS (IRIS 50) al firmei CII (Compagnie internationale pour l’informatique). Calculatorul IRIS 50 al companiei CII a fost astfel adaptat în România sub numele de Felix C-256 fiind un model evoluat al calculatorului SDS 960, realizat în anii 1969 de un grup de specialiști francezi, ce lucraseră în cadrul companiei IBM în proiectul proiectul Stretch (IBM 7030), proiect care a fost baza familiei de calculatoare americane IBM 360.

Fabricația calculatorului Felix C-256 a declanșat realizarea unor investiții deosebite:

  • Întreprinderea de calculatoare electronice Felix (ICE Felix), București.
  • Întreprinderea de memorii pe ferite, la Timișoara.
  • Întreprinderea pentru repararea și întreținerea utilajelor de calcul (IIRUC), București.
  • Întreprinderea de echipamente periferice (FEPER) București.
  • Societatea mixtă Rom Control Data SRL (RCD), prima și singura societate mixtă realizată cu tehnologie americană în fostele țări socialiste în domeniul IT.
  • Institutul de Cercetare proiectare pentru utilaje și echipamente de calcul (ICPUEC), devenit ulterior Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC [2]) – anul 1967, care avea sarcina asimilării licenței de fabricație, împreună cu Întreprinderea de calculatoare, precum și responsabilitatea pentru software-ul de bază, compilatoare, utilitarele calculatorului Felix C-256.

Pregătirea punerii în valoare a calculatorului asimilat în fabricație, prin realizarea de programe aplicative, prin proiectarea și realizarea unui cadru instituțional corespunzător:

  • Crearea Institutului de Cercetări în Informatică (ICI) –anul 1970, care avea responsabilitatea preluării licenței pentru programele aplicative și realizarea unei biblioteci naționale de programe după modelul EPL (European Program Library) al firmei IBM, cu programe realizate în țară.
  • Crearea unui Centru de instruire și perfecționare a specialiștilor pentru utilizarea calculatoarelor în cadrul ICI.
  • Crearea unor Centre Teritoriale (CTE) pentru servicii de prelucrare automată a datelor și pregătirea specialiștilor la viitori beneficiari de calculatoare din teritoriu, realizate pe baza unor proiecte tip, în două variante, implementate la Timișoara, Cluj, Iași și Pitești, care urmau să fie generalizate în toate capitalele de județ.
  • Crearea unor Centre de calcul în universități din marile centre universitare, în institute de cercetare-proiectare și în întreprinderi reprezentative din marile platforme industriale.

17. 1974, Decembrie – Premieră românească: Calculatorul FELIX C 512. Acesta a fost omologat la ITC, în urma cercetărilor proprii, calculatorul FELIX C 512, cu performanţe superioare în aceeaşi tehnologie constructivă. Momentul culminant care a încununat activitatea susţinută de cercetare a fost în decembrie 1974 când programat corespunzător, calculatorul a scos la imprimantă mesajul: „Calculatorul Felix C 512 vă anunţă că s-a născut şi vă urează la mulţi ani!”. Memoria era realizată la Timişoara, unde din filiala locală ITC s-a desprins o secţie care se va transforma în Fabrica de Memorii Timișoara.

18. Sistemele de microcalculatoare Felix M. (perioada 1975-1981)

Ca urmare a acordului realizat în anul 1968 și a investițiilor în domeniu, a început realizarea pe scară largă a microcalculatoarelor din familia Felix, sisteme informatice de generația a III-a. Sistemele din familia Felix au fost proiectate și realizate în perioada 1975-1981. Familia de calculatoare Felix cuprindea Felix M18, Felix M18B și Felix M18GS. Toate cele trei tipuri de calculatoare aveau o concepție unitară din punctul de vedere hardware și al sistemului de operare. Toate foloseau un microprocesor Intel 8080, care avea un repertoriu de 78 de instrucțiuni cu lungime variabilă (între unul și trei octeți). Viteza medie de execuție era de aproximativ 250.000 de instrucțiuni pe secundă. Microcalculatoarele Felix au fost utilizate pe scară largă în țară fiind, de asemenea, și exportate. În exploatarea sistemelor de calculatoare Felix s-au folosit trei pachete de sisteme de operare: M18-ROS (un sistem de exploatare rezident); M18TOS (un sistem de exploatare rezident orientat pe benzi perforate și benzi magnetice); SFDX II (un sistem mixt, dezvoltat din cele două)


[1] Text parțial de la adresa https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_informaticii_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

[2] http://www.itc.ro/

P R E F A Ţ Ă

la vol. III, Marin Vlada (coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, Editura Matrix Rom, 2019

  • „Calculatorul este o unealtă, ca stiloul, ca maşina de scris, ca telefonul, ca automobilul. Îl tabile economic: dau oameni pricepuţi. Cât costă un calculator? Foarte mult, dacă nu ştii să umbli cu el. Mai mult decât un Rolls-Royce. Dar dacă ştii lucra cu el, îşi scoate preţul în doi ani. Care este investiţia de capital care se amortizează în doi ani?” Grigore C. Moisil, în Vom vedea – Ştiinţă şi umanism, „Contemporanul”, 1973
  • Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu ştie să înţeleagăAlvin Toffler
  • Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadăDr. Ștefan Odobleja (1902-1978), acad. post-mortem (1990), părintele ciberneticii generalizate
  • Ne naştem cu nevoia de întrebuinţezi de câte ori ai nevoie. Calculatoarele din universitate sunt cele mai rena învăţa şi cu ea trăim pe tot parcursul vieţii. Este pentru fiinţa umană ceea ce este respiraţia pentru corpul uman.” Acad. Solomon Marcus (1925-2016)

                În discursul său de deschidere a Congresului Național al Istoricilor Români, organizat la Cluj-Napoca, august 2019, istoricul Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), afirma „Viața oamenilor care au trăit în trecut este considerată de către înțelepți memoria colectivă a comunității pământești. Cu alte cuvinte, de-a lungul timpului, s-au adunat fapte, întâmplări, evenimente, procese etc., care se constituie în zestrea omenirii, în patrimoniul societății, într-un adevărat tezaur de viață. Noi suntem oameni și – ca să parafrazez un dicton latin – nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să ne fie străin”. De asemenea, acesta continua „De fapt, trecutul a fost, pentru cei care l-au trăit, viață intensă prezentă. Până la urmă, toată viața oamenilor devine trecut, orice am face noi și oricum am încerca să ocolim acest curs. Prezentul durează o clipă și apoi devine trecut, viitorul este mereu incert, dar ajunge și el prezent și apoi trecut, astfel încât, iremediabil și reversibil, dimensiunea cea mai lungă și mai certă la care avem acces (limitat, e drept) este trecutul”.

                „Un mare istoric francez, devenit martir – Marc Bloch – făcea în prima jumătate a secolului al XX-lea apologia pentru istorie și elogiul meseriei de istoric și a plătit cu viața pentru convingerile sale, pentru apărarea valorilor umanității. Nu mai dorim să plătim cu viața pentru a asigura perpetuarea valorilor umane, a marilor creații ale omenirii. Nu, fiind viață, trecutul poate să fie frumos și sublim, urât și rușinos sau, pur și simplu, oarecare” mai spune Acad. Ioan Aurel Pop.

                Ideea scrierii unei istorii a informaticii românești nu a apărut dintr-o dată. La fel cum în natură fenomenele și procesele ce se desfășoară au nevoie de condiții și de timp pentru a apărea și a se exercita prin funcțiile lor, tot așa și conceperea și elaborarea unei istorii a informaticii românești a avut nevoie de timp și de unele condiții pentru:

  • înțelegerea multiplelor și diverselor etape în apariția și dezvoltarea conceptului de Computing (metode și tehnici, echipamente etc. = tehnică de calcul),
  • testarea și utilizarea metodelor de rezolvare a problemelor folosind calculatorul, înțelegerea rolului și impactului informaticii teoretice în dezvoltarea științei și tehnologiei informației (IT),
  • necesitatea utilizării facilităților oferite de calculator în dezvoltarea societății omenești, necesitatea utilizării calculatorului în toate domeniile de activitate pentru eficiența și optimizarea activităților,
  • necesitatea utilizării noilor tehnologii oferite de calculator în sistemul educațional, utilizarea calculatorului în domeniul descoperirilor și cercetărilor din știință și tehnică etc.

Au existat următoarele etape concrete pentru aceste idei privind scrierea unei istorii a informaticii românești:

  1. Anul 2000, când înainte și după acest an tehnologiile Web au avut un impact deosebit asupra utilizării calculatorului în sistemul educațional românesc. Pe plan mondial, deja noile tehnologii Web își demonstrau utilitatea și influența în toate activitățile din sectoarele societății omenești. Era perioada când elaborarea și utilizarea paginilor Web schimba atitudine utilizatorilor de tot felul, privind utilitatea calculatorului în eficiența și optimizarea activităților. Era perioada de înflorire a domeniul IT&C (Information and Communication Technologies, ICT). Precizăm că această denumire a fost utilizată, în anul 1997, într-un raport al lui Dennis Stevenson [1] pentru revizuirea curriculumului național din UK (National Curriculum for England).
  2. Anul 2003, anul în care am inițiat organizarea CNIV (Conferința Națională de Învățământ Virtual) – proiectul CNIV (www.c3.cniv.ro), la Facultatea de Matematică și Informatică, având ca obiective promovarea tehnologiilor de e-Learning în educație și cercetare: „Noi tehnologii în educație și cercetare”.
  3. Anul 2006, anul în care am inițiat organizarea ICVL (International Conference of Virtual Learning) – proiectul ICVL (www.c3.icvl.eu), la Facultatea de Matematică și Informatică, având ca obiective promovarea tehnologiilor de e-Learning în educație și cercetare: „New technologies in education and research”.
  4. Perioda 2010-2014, o perioada de documentare privind activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Grigore C. Moisil, în anul 1962, și desființat în anul 1993. Această documentare a avut rolul de a scoate în evidență activitatea de pionierat desfățurată la Facultatea de Matematică, și care a avut o mare influență în introducerea și dezvoltarea informaticii în România.
  5. Perioada 2015-2017 a fost o perioadă de documentare privind activitatea profesorilor de informatică în promovarea domeniului informaticii în Romania, ca o recunoștință pentru profesorii de la Catedra de Informatică a Facutății de Matematică din București.
  6. Anul 2018, anul lansării proiectului ROINFO „Romanian Informatics”, dedicat Centenarului Marii Uniri de la anul 1918, în memoria acad. Grigore C. Moisil, considerat fondatorul informaticii românești.

Planul volumelor concepute în anul 2018, volumele I-IV (estimare), total 12 capitole:

  • VOLUMUL I: Computing – Contextul internațional

Cap. 1 Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor

  • VOLUMUL II: Computing – Contextul național

Cap. 2 Contextul național privind fondarea informaticii românești

  • VOLUMUL III: Computing – Apariție & Dezvoltare

Cap. 3 Dezvoltarea industriei de calculatoare în România

Cap. 4 Grigore C. Moisil, promotorul informaticii în România

Cap. 5 Solomon Marcus, o viață dedicată matematicii și informaticii

Cap. 6 Pionierii informaticii românești – Universitatea din București

  • VOLUMUL IV: Computing – Dezvoltare & Impact

Cap. 7 Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții

Cap. 8 Dezvoltarea și impactul informaticii în România

Cap. 9 Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE)

Cap. 10 Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018

  • VOLUMUL V: Computing – Dezvoltare & Impact

Cap. 11 Dezvoltarea domeniului de informatică/IT în România

Cap. 12 Manifestări științifice și evenimente de informatică/IT în România

De asemenea, tot în anul 2018 a fost definitivată o definiție pentru conceptul de „Pionier al informaticii românești” (a se vedea cap. 6).

Primele rezultate în cadrul proiectului ROINFO 2018-2020

Concluzii importante desprinse după înțelegerea fenomenului informaticii românești, și după scrierea primelor 2 volume din proiectul ROINFO. Astfel, vom afirma cu tărie și cu convingere că, România trebuie să fie mândră de eforturile și de contribuțiile importante ale oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc., în apariția și dezvoltarea informaticii din România.

Etape. Dezvoltarea Computing/IT/Informaticii în România:

1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICA ȘI TEORIA DEMONSTRAȚIEI – În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de «Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să învețe matematica de la început», a studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann, dar și cele 3 volume „Principia Mathematica” ale lui Russel și Whitehead. Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.

2.   CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi se știe că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine, românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă“, 1938, 1939, la Editura „Maloine”, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabilește legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face „pași peste granițele psihologiei” trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale) etc., inventând o nouă știință: Cibernetica.

3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ – În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind „Teoria circuitelor de comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul național de informatică și conducere, dotarea cu tehnică de calcul în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).

4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI – În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele.

5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE ÎN LUME – ROMÂNIA a fost a 8-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a 11-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).

Exemple de ințiative privind dezvoltarea informaticii în România – Cursuri de utilizare a calculatoarelor în perioada 1963-1969, când Grigore C. Moisil era director al Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de acad. Moisil la Facultatea de Matematică și Fizică, în anul 1962.

  • Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul de Matematică al Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București, Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică).

Astăzi, în România, sectorul IT&C are o dinamică printre cele mai ridicate din UE conform celui mai recent Studiu al evoluțiilor sectorului IT&C în România, Studiu BNR 2017 (Autori: Veaceslav Grigoraș, Andrei Tănase, Alexandru Leonte):

  • Sectorul IT este printre cele mai dinamice sectoare din economie în ceea ce priveşte numărul firmelor noi, iar comparativ cu alte state europene, creșterea numărului de firme din sectorul IT plasează România în partea superioară a clasamentului;
  • Sectorul IT este printre cele mai dinamice din economie în ceea ce priveşte numărul firmelor noi, în perioada 2011-2016, înregistrând un surplus cumulat de peste 4000 de firme (+48%). Sectoarele de business care au contribuit cu cele mai importante cote la venitul din piața de software și servicii IT sunt: industrial – 22%, sectorul public – 20%, banking – 16%, telecom – 11%, utilități, retail, servicii – câte 8%. TOP 20 companii de IT ce activează în România (cu peste 100 de angajați): eMAG, Amazon, Adobe, Bitdefender, Electronic Arts, ING Software Development Center Endava, Luxoft, Gameloft, Microsoft, Ixia, Oracle, Deutsche Bank, Ubisoft, Sparkware NXP Semiconductors, SAP, Amber Studio, Fortech, Vodafone Shared Services;
  • Numărul de salariați din domeniul IT s-a majorat semnificativ, dinamica acestuia fiind printre cele mai ridicate din UE. În plus, există în continuare o competiție acerbă pentru forța de muncă calificată. Potrivit ANIS, numărul total de angajați cu contracte full time din sectorul de software și servicii IT a ajuns în 2017 la 89.850 de specialiști, o creștere cu 7,5% comparativ cu 2016; În sectorul IT, 78,9% dintre angajați fac parte din generația Millennials (între 20 și 34 ani) și 19,8% sunt din generația X (35-49 de ani);
  • Cele mai recente cifre oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) sunt pentru 2016 și au valoarea de 110.000 de angajați din IT la nivel național, dintre care peste 85.800 în București, Cluj (17.530 de angajați), Timiș (11.350), Iași (6.410) și Brașov (5.860);
  • Analiza identifică sectorul IT ca fiind printre cele mai profitabile din economie în anul 2016, aspect relevat atât de indicatorul ratei rezultatului din exploatare calculat la nivel de sector, cât mai ales de indicatorii de tendință centrală ai distribuțiilor sector-an;
  • Rezultatele indică o tendință ascendentă a profitabilității în sectorul IT, în intervalul 2011-2016. Rata rezultatului din exploatare calculată la nivel de sector a crescut de la 10,3% la 12% pentru firmele care desfășoară activități în sectorul serviciilor în tehnologia informaţiei (62), respectiv de la 11,6% la 16,2% pentru cele din sectorul serviciilor informatice (63). Creşterile sunt chiar mai semnificative în cazul indicatorilor de tendință centrală;

Simulările indică posibilitatea atingerii unei ponderi de 12% din PIB în anul 2025 în condițiile în care sectorul IT își păstrează în următorii 9 ani evoluția notabilă din 2016. În acest caz contribuția la creșterea PIB s-ar dubla, atingând 1,5%, față de 0,7% în 2016. Potrivit datelor publicate de Biroul european de statistică (Eurostat), 45% dintre companiile din România au avut dificultăţi să angajeze specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ITC), sub media europeană de 53%. Între statele membre ale UE, cea mai mare proporţie de companii care au avut dificultăţi să recruteze specialişti ICT, în 2017, au fost Cehia (79%) şi Austria (78%). Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Polonia (37%), Portugalia (35%) şi Spania (25%). Observație. 70% din tinerii din lume sunt ONLINE, sursa: Brahima Sanou, Facts and figures ICT, 2017,  https://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Documents/facts/ICTFactsFigures2017.pdf.

Evenimentele și acțiunile din anul 2019 privind Proiectul ROINFO – activități de elaborare, promovare și diseminare.

În incheiere, vom trece în revistă evenimentele și acțiunile din anul 2019 privind Proiectul ROINFO – activități de elaborare, promovare și diseminare.

  1. 9 ianuarie 2019 – Omagierea acad. Grigore C. Moisil de ziua lui – 10 ianuarie. Omagierea acad. Grigore C. Moisil – 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de Calcul” la Universitatea din București. Miercuri, 9 ianuarie 2019, Facultatea de Matematică și Informatică a organizat, la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de calcul”, o conferință de omagiere a academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică. În cadrul conferinței au fost prezentate secvențe audio-video care să reflecte personalitatea profesorului Grigore C. Moisil, a fost făcută o prezentare a lucrării „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”, ce a fost în curs de elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment au putut afla mai multe detalii cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil, http://c3.cniv.ro/?q=2018/moisil2019, https://unibuc.ro/academicianul-grigore-c-moisil-omagiat-la-60-de-ani-de…, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/gen-info, https://youtu.be/SEav0F5WES0
  2. Februarie 2019 – Articole de Gr. C. Moisil – revista AMC, Ed. Tehnică, Nr. 13-14, 1970 – INSTRUIREA ÎN ȘTIINȚA CALCULATOARELOR, Pag. 81 – Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor, – https://www.scribd.com/document/405794652/Articole-Gr-C-Moisil-AMC-Nr-13… . Documentare pentru Grigore C. Moisil și Tiberiu Popoviciu – Grigore C. Moisil (1966) – https://www.scribd.com/document/387489845/Gr-C-Moisil-1966, Tiberiu Popoviciu (1966) – https://www.scribd.com/document/387489488/Tiberiu-Popoviciu-1966, http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri
  3. Martie 2019 – Elaborare video Proiectul ROINFO (Romanian Informatics) 2018-2020, Omagiu acad. Grigore C. Moisil (1906-1973), fondatorul informaticii românești- https://youtu.be/Y9gbKLUYHR8. Ⓒ Video Marin Vlada (foto), Stelian Niculescu (sunet), George Vlada (procesare).
  4. Sâmbătă, 6 aprilie 2019, ora 10, activitate la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău în cadrul Cercului de informatică „Programare cu răbdare” – inițiativă a Asociației EduSoft din Bacău (coord. lect. dr. Bogdan Pătruț). Toate grupele au participat la o întâlnire, în amf. „Solomon Marcus” cu profesorii de informatică:- prof. univ. dr. Stelian Niculescu, fost profesor la Universitatea Politehnica din București, pionier al informaticii din România, fiind din a II-a promoție a secției „Mașini de calcul” înființată de profesorul Gr. C. Moisil, în anul 1959, discipol al academicianului Grigore C. Moisil (http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian, https://stelianniculescu.wordpress.com/) – Copilăria informaticii românești așa cum cum am trăit-o. Amintiri, descrieri și exemple – conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, coordonator al proiectelor de e-Learning CNIV & ICVL, Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică şi Informatică (www.c3.cniv.ro, www.c3.icvl.eu), membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română (http://www.unibuc.ro/user/marin.vlada/) – Algoritmică & Programare. Rezolvarea problemelor: de la enunțuri și idei, la concepte și soluții (http://mvlada.blogspot.com/ 2019/04/conferinta-copilaria-informaticii.html).
  5. Vineri, 7 mai 2019, Departamentul de Matematică și Informatică – Universitatea din Pitești, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice studențești – într-o sesiune plenară, M. Vlada și St. Niculescu au prezentat „Proiectul ROINFO – Informatica românească, de la Gr. C. Moisil, până astăzi”, organizarea fiind realizată de profesorii Tudor Bălănescu și Doru Popescu.
  6. 14 mai 2019 Ploiești (sala EIV 9) – Departamentul Informatică, Tehnologia Informației, Matematică și Fizică – Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiești, în cadrul unei întâlniri cu studenții – într-o sesiune plenară, M. Vlada a prezentat „Proiectul ROINFO – Mărturii despre dezvoltarea informaticii românești, de la Gr. C. Moisil, până astăzi”, organizarea fiind realizată de profesorii Gabriela Moise și Cristian Marinoiu: „Informatica, o carieră de succes! 60 de ani de informatică românească! 27 de ani de Informatică la Ploiești!”.
  7. 31 mai 2019 – Participarea la aniversarea Semicentenarului Departamentului de Calculatoare din Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universității POLITEHNICA din București, https://upb.ro/eveniment/semicentenarul-departamentului-de-calculatoare/
  8. Iulie 2019 – Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2), http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019
  9. 4 septembrie 2019, „Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o”, https://jurnalul.antena3.ro/stiri/educatie/istoria-informaticii-romanest… . Anunț privind „Întâlnirea generațiilor de informaticieni” de la Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică. Au fost invitați să participe, din întreaga țară, absolvenți ai secțiilor de Mașini de calcul și Informatică de la Facultățile de Matematică, precum și absolvenții secțiilor de Calculatoare și Cibernetică, ocazie cu care se vor scoate în evidență eforturile întreprinse de oamenii de știință, profesori, cercetători, matematicieni, ingineri, economiști etc., pentru dezvoltarea domeniului de Computing în România: tehnica de calcul (IT) și industria de software. Mai multe informații găsiți la adresa web http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir.
  10. 26 septembrie 2019, Lansarea volumelor I și II, amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică – Universitatea din București – Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020, Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2)- http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019. „Prof. univ. dr. Cristian Calude, la întâlnirea generațiilor de informaticieni de la UniBuc”, https://unibuc.ro/prof-univ-dr-cristian-calude-la-intalnirea-generatiilo… „Joi, 26 septembrie 2019, profesorul Cristian Calude va fi prezent la Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București, la întâlnirea generațiilor de informaticieni din România. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12, în amfiteatrul Spiru Haret (Strada Academiei 14). Acest eveniment se desfășoară în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 ce are ca obiective elaborarea istoriei informaticii românești prin descrierea apariției, dezvoltării și impactului informaticii și calculatorului în România. Cu acest prilej se vor prezenta primele rezultate din cadrul proiectului ROINFO, volumele I și II, având ca motto „Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o”. La eveniment vor participa conf. univ. dr. Radu Gramatovici, decanul Facultății de Matematică și Informatică a UB, prof. univ. dr. Constantin Popovici, prof. univ. dr. Dragoș Vaida, prof. univ. dr. Ion Văduva, prof. univ. dr. Adrian Atanasiu, prof. univ. dr. Stelian Niculescu, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Radu Homescu și alții, care vor vorbi despre eforturile realizate, uneori cu sacrificii, privind apariția și dezvoltarea informaticii romanești. Mărturii și impresii de la întâlnirea informaticienilor, din 26 sept. 2019, cu ocazia lansării vol. l și 2:

Vasile Baltac a scris pe Facebook: „În amfiteatrul Spiru Haret al facultății a avut loc lansarea a două volume din cartea Istoria informaticii românești, avându-l ca editor coordonator pe profesorul Marin Vlada. Un moment frumos de evocare a pionierilor români în informatică, în primul rând al celor care au activat în Centrul de calcul al Universității București și, mai ales a mentorului nostru, al tuturor, Grigore C. Moisil. Personal, am avut emoții mari întâlnind colegi cu care am colaborat în anii 1960, dar mai ales intrând în acest amfiteatru de care mă leagă amintiri puternice. În anii 1956-1957 dădeam aici probele la olimpiadele de matematică ce m-au consacrat pe viață. Apoi, în anul 1963, tânăr cercetător la MECIPT Timișoara, am fost invitat împreună cu colegul mat. Dan Farcaș de către Grigore C. Moisil, să facem expuneri despre bionică tot în acest amfiteatru. O mare onoare și încurajare atunci pentru noi! Amfiteatrul Spiru Haret ar trebui renovat. Mii de studenți au trecut prin el. Eminenți profesori ai facultății și oaspeți celebri de peste hotare au conferențiat aici. Băncile nu mai sunt cele pe care le știu eu, din anii 1950-1960, dar cele de acum nici noi nu arată. Un proiect de restaurare ar fi bine venit. Amfiteatrul ar trebui declarat monument istoric pentru rolul lui în istoria matematicii și informaticii din România.”

Adrian Atanasiu a scris pe Facebook: „De la întâlnirea – extrem de placută – a promoțiilor de informaticieni. Au venit reprezentanți din toate generațiile: de la 16 la 91 ani. Din București, Craiova, Pitești, Timișoara, Cluj”.

Radu Jugureanu a scris pe Facebook: „Despre noi. Despre istoria informaticii în România. Despre începuturile școlii românești de informatică, școală ce a determinat apariția celei mai dinamice industrii din economia românească, Industria IT. Un regal cu oameni despre care presa nu vorbește, dar cărora le datorăm enorm. În prima bancă, ascultând conștiincios introducerea Domnului Profesor Marin Vlada, este Domnul Profesor Stelian Niculescu, o legendă pentru multe generații, studentul lui Moisil și autorul primului manual de informatică. În fața decanului Radu Gramatovici și a domnului Profesor Adrian Atanasiu este Cristian Calude, unul dintre profesorii mei din facultate care mi-au determinat traiectoria profesională. Profesorul Dragoș Vaida, coleg de grupă cu mama mea, mi-a făcut cadou -cu gentilețe, o carte. O sală plină de mari personalități ale științei românești, dar și de eleve și elevi de la Colegiul Național Cantemir Vodă din Bucuresti, prima școală românească cu acces la Internet, din anii ‘90. Vom povesti despre toate acestea, la Satu Mare, la conferința CNIV 2019”.11-13 octombrie 2019 – Participarea la Drobeta-Turnu Severin, la invitația Fundației Ștefan Odobleja, pentru a prezenta lucrarea „Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020”, la Congresul cu participare internațională: ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la apariția volumelor „Psihologia Consonantistă” – http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019, https://www.edumanager.ro/congresul-cu-participare-internationala-stefan…

11. 11-13 octombrie 2019 – Participarea la Drobeta-Turnu Severin, la invitația Fundației Ștefan Odobleja, pentru a prezenta lucrarea „Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020”, la Congresul cu participare internațională: ȘTEFAN ODOBLEJA – 80 de ani de la apariția volumelor „Psihologia Consonantistă” – http://c3.cniv.ro/?q=2019/odobleja-2019, https://www.edumanager.ro/congresul-cu-participare-internationala-stefan…

12. 25-26 octombrie 2019 – Conferința de e-Learning CNIV 2019 dedicată Centenarului Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Satu Mare, https://mvlada.blogspot.com/ 2019/10/conferinta-de-e-learning-cniv-2019.html.

A avut loc cea de-a XVII-a Conferință Națională de Învățământ Virtual (CNIV) dedicată Centenarului acestei unități de învățământ preuniversitar din Satu Mare, cu rezultate de excepție în învățământul românesc. În premieră, în volumul CNIV 2019 au fost prezentate următoarele lucrări:

– M. Vlada, „ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020”, primele rezultate – Proiectul național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact. Proiectul Romanian Informatics (RoInfo) – Informatica în România. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii, http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info

– Prof. dr. Stelian Niculescu (Universitatea Politehnica din București), autor cu lucrarea Secția „Mașini de Calcul” și Centrul de Calcul (CCUB) de la Facultatea de Matematică -Universitatea din București, înființate de acad. Gr. C. Moisil.

– Prof. univ. dr. Ferucio Laurențiu Țiplea, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, autor cu două lucrări: „Atitudini actuale privind Informatica în România” și „Tendințe actuale privind formarea specialiștilor de informatică din România”.

– Prof. Radu Jugureanu, Senior Educational Expert (Horváth & Partner Management Consulting GmbH) și Prof. Dorina Jugureanu (Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din București), autori cu lucrarea „Pagini din istoria informatizării mediului preuniversitar românesc – Scurt istoric al Internetului în România”.

13. 15 noiembrie 2019 – Craiova, Simpozionul Naţional „Educație și formare pentru societatea digitală” la Colegiul „Ştefan Odobleja” din Craiova, manifestare științifică avizată de ministerul de resort, ce se dorește a fi un cadru de manifestare a inițiativelor și a acțiunilor cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Organizatorii au anunțat prezența la eveniment a două personalități de prestigiu ce au prezentat următoarele alocuțiuni (adresa Web: http://www.stefanodoblejacraiova.ro/):

– Primele rezultate ale Proiectului ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” (vol. I & II), Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o, conf. univ. dr. Marin Vlada, coord. proiecte de e-Learning CNIV & ICVL, Universitatea din București.

– Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja – părintele ciberneticii generalizate, ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin.

14. 21 noiembrie 2019, Hotelul Ramada Parc din București – Gala Edumanager și Conferința Națională Management Modern în Educație. La eveniment au participat peste 80 de lideri ai instituțiilor de învățământ românești – reprezentanți ai inspectoratelor școlare județene, directori de instituții din învățământul preuniversitar, reprezentanți ai universităților, ai asociațiilor profesionale din domeniu și reprezentanți ai companiilor private. Gala a fost precedată de Conferința Națională Management Modern în Educație. Anul acesta Universitatea din București a participat cu prezentarea intitulată „Primele rezultate în proiectul ROINFO (Vol. I & II), ROMANIAN INFORMATICS 2018-2020 – Proiectul național al unei istorii a informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact”, realizată de conf. univ. dr. Marin Vlada, de la Facultatea de Matematică și Informatică, coordonator al proiectului.

15. 17 Decembrie 2019, Drobeta-Turnu Severin – Participarea la Zilele Colegiului Național Pedagogic „Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin (http://cnpstefanodobleja.ro/). Au fost prezentate 2 lucrări: „Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja – părintele ciberneticii generale. Cibernetica s-a născut în România (1938-1939)” de Ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin, Conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din București – coord., proiectul ROINFO; „ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI, DESCRISĂ DE CEI CE AU TRĂIT-O, Fenomenul informaticii Românești”, LANSAREA VOLUMELOR I & II de M. Vlada, coordonator ROINFO (https://www.edumanager.ro/zilele-colegiului-national-pedagogic-stefan-od…).

Concluzii privind dezvoltarea informaticii românești

  • Orice știință care nu se dizolvă în aplicații practice este o știință infirmă, și inutilă. Marile invenții au fost făcute de savanți care erau în același timp erudiți. Cu simple incursiuni nu se poate reuși mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai într-o asemenea manieră se va putea produce o străpungere mai importantă în frontul inamic al necunoscutului.” – dr. Ștefan Odobleja[2], membru post-mortem al Academiei Române
  • Dezvoltarea informaticii în România este marcată de inițiative și personalități care, în anumite împrejurări au știut, ca specialiști cu o mare deschidere spre nou și cunoaștere, să valorifice ceea ce le-a oferit ca posibilități și resurse perioada istorică în care și-au promovat inițiativele. Evoluția informaticii prin produsele care au caracterizat diferite perioade în această evoluție se poate prezenta prin trei niveluri de performanță: calculatoare electronice utilizate în sistem batch-processing; minicalculatoare și calculatoare personale (PC), bazate pe circuite integrate; rețele de calculatoare, cu o evoluție care a depășit chiar și imaginația celor care au condus proiecte de pionierat în acest domeniu.” acad. Marius Guran[3]
  14 August 2019, Constanța, Update: 06 Decembrie 2019, 25 Februarie 2020, Bucureşti                          Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, membru titular  CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română      

[1] The Independent ICT in Schools Commission, Information and Communications Technology in UK Schools: An Independent Inquiry, 1997. Impact noted in Jim Kelly, What the Web is Doing for Schools, Financial Times, 2000.

[2] Ștefan Odobleja, Psihologia consonantistă, Editura științifică și enciclopedică, București, 1982.

[3] Începuturile și dezvoltarea informaticii în România, http://www.sas-sibiu.ro/fisiere/istoric%20guran.pdf.