Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor care fac parte din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul Academiei Române, care, de la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre membrii ei ilustre personalităţi ale ştiinţelor, literelor şi artelor, între care: … Ștefan Odobleja, descoperitorul ciberneticii“, https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm

Ștefan Odobleja – membru post-mortem, 13 noiembrie 1990. Prin lucrarea Psihologia consonantistă, apărută în anul 1938, a făcut publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate și a demonstrat caracterul multi și interdisciplinar al acesteia
ACADEMIA ROMÂNĂ – SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI – https://acad.ro/sectii/sectia14_informatica/sti/info_sectie.htm

  • MĂRTURISIRE – momentul și ideile ce l-au condus la “Psihologia consonantistă: “După publicarea cărții “La fonoscopie”, Ed. G. Doin Paris, 1935, a urmat o periodă de relaxare. În primăvara anului 1935 am fost medic recrutor în Caraș (Reșița, Anina, Lugoj, Oravița etc.). Am luat parte la un bal, pentru mine de neuitat. La Reșița, am făcut plimbări intr-o regiune care are lucruri foarte frumoase (grădinile de la Marila, Anina etc.). Intr-o frumoasă zi cu soare am făcut o plimbare pe platoul muntos de la Bocșa Montana, de dimineață până seara. M-am bucurat mult, era iarbă, flori, brădet și păsări, și am avut o efervescență de gândire, pe care am înregistrat-o pe hârtie. care niciodată nu mi-a lipsit din buzunar. În acea zi am luat hotărârea de a elabora o Psihologie în limba română, de cca 250-300 pagini, în spiritul vederilor mele care se cristalizaseră în jurul ideii de rezonanță (eu îi ziceam de preferință consonanță, poate pentru că mă ocupasem mult cu acustică în timpul primului studiu)! În timpul primului studiu mi-am format și mai bine metoda de lucru. Am făcut rafturi, am clasat ideile în dosare pe capitole, am făcut tabele lungi cât o rogozină cu toate ipotezele plauzibile pe o parte, cu toate fenomenele fizice, pe de altă parte, după unul din multele modele ce le am în “Psihologia consonantistă” la capitolu Euristică. Lucram cu o metodă de gândire foarte perfecționistă. Metoda era a mea, inventată de mine (azi nu știu dacă o mai fi și a altuia)“.

Logica este o aplicație a psihologiei, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui să cuprindă 20-30 de volume” Dr. Ștefan Odobleja (“Psychologie consonantiste“, Paris, 1938-1939) – detalii: acad. Alexandru Surdu, Ştefan Odobleja – logica rezonanţei, https://www.art-emis.ro/stiinta/stefan-odobleja-logica-rezonantei

REF.: Bibliotecă digitală cu opera lui Ștefan Odobleja, membru post-mortem al Academiei Române, CNIV Romania, 2020, http://c3.cniv.ro/?q=2020/odobleja-0

Ștefan Odobleja, Introducere în Logica rezonanței, ed. II, 2003, Editie îngrijită de acad. Al. Surdu, prefață Constantin Noica, Editura Scrisul Românesc, Craiova (ed. I, 1984)

Dr. Ștefan Odobleja, Fonoscopia. O nouă metodă de explorare clinică, Ed. Universitaria Craiova, 2012 (ed. în limba română de Ștefan Odobleja jr., traducere – Aurelia-Felicia Cotoroianu, coord.- N. Popescu, D. Pleniceanu)
https://www.scribd.com/document/472094291/%C8%98tefan-Odobleja-Fonoscopia-2012

Dr. Stefan Odobleja, Psychologie consonantiste, vol. I, Libraire Maloine, Paris, 1938, pag. 1-500
Dr. Stefan Odobleja, Psychologie consonantiste, vol. II, Libraire Maloine, Paris, 1939, pag. 501-885

Psychologie consonantiste, vol. II, 1939 by Marin Vlada on Scribd

Stefan Odobleja, Cybernetique generale. Psychologie consonantiste. Sciences des sciences. 1938-1983, Editions Nagard-Montreal-Paris-Lugoj-Roma-Pelham New York (Ediția 1983 în limba franceză, după ediția din anul 1938-1939, sub îngrijirea prof. dr. Constantin Drăgan și prof. dr. ing. Paul Postelnicu), 877 pag.

https://www.scribd.com/document/471965591/Stefan-Odobleja-Cybernetique-generale-1938-1983
https://www.scribd.com/document/471967147/Stefan-Odobleja-Cybernetique-generale-231-440-pag
https://www.scribd.com/document/471968636/p-441-640-pdf
https://www.scribd.com/document/471970326/Stefan-Odobleja-Cybernetique-generale-pag-641-877

“Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin precizare de “Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind matematician, ci medic ce s-a ocupat de studiul și cercetarea proceselor din corpul uman coordonate de mintea omului. Din punctul de vedere al Psihologiei, dr. Odobleja a arătat că orice cunoștință privind o oarecare problemă (lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate și trebuie să se încadreze într-una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. Fiecare clasă comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Astfel, a ajuns la definirea celor 9 legi universale, printre ele fiind legea reversibilității / cercului vicios, feed-back” Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, membru titular  CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română   

   

Lucrări științifice – articole și cărți (Opera științifică)

  • 1928 – „Accidentele de automobil. Studiu medico-legal”, Facultatea de Medicină din București, Teză de doctorat, Tipografia „Avântul“, București
  • 1928 – „Procedeu practic pentru a împiedica aburirea oglinzilor laringoscopice”, Revista sanitară militară, nr. 11-12, 1928
  • 1928 – „Atitudinea corpului și secreția sudorală”, Buletinul medico-terapeutic, București, 1928
  • 1929 – „Metodă de transonanță toracică”, Buletinul medico-terapeutic, București, 1 mai 1929 (în care formulează așa-numita lege a reversibilității-feedback)
  • 1929 – „Aplicațiile gravitației în terapeutică”, Revista sanitară militară, nr. 4, 1929
  • 1935 – „La Phonoscopie”, 1935, tipărită la imprimeria “Corvin” din Lugoj și difuzată de librăria “Gaston Doin” din Paris. Prima sa carte, a fost dedicată fratelui său mai mare, Dumitru (“În memoria fratelui meu, Dumitru Odobleja, îi dedic această carte” – București, 1 decembrie 1934), care l-a îndemnat să urmeze medicina și să scrie cărți (Cartea a fost premiată cu “Premiul General Dr. Papiu Alexandru” pe anul 1935)
  • 1935 – „La phonoscopie, nouvelle methode d’exploration clinique”, Editura Gaston Doin din Pari
  • 1935 (care plasează fonoscopia printre cele mai eficiente metode de diagnosticare)
  • 1936 – „Fonoscopia și semiologia acustică”, Revista sanitară militară, nr. 2, 1936 (Fonoscopia a fost distinsă cu premiul „Medic general doctor Papiu Alexandru”)
  • 1937 – „Demonstration de phonoscopie”, Lucrare științifică la cel de-al IX-lea Congres Internațional de Medicină și Farmacie Militară, București (lucrarea este primită cu mult interes de doctor W.S. Bairbridge, șeful delegației americane. Distribuie cu acest prilej, participanților la Congres, un prospect în limba franceză anunțând apariția lucrării: „Psychologie consonantiste” (1938-1939). Coincidență sau nu, cei doi medici militari americani (dr. Wiliam Seman S Bainbridge – medic șef am Flotei a 7-a americane din Mediterana, și dr. Rosenblueth)), ulterior – după anul 1940, au fost incluși în echipa de cercetare a matematicianului american Norbert Wiener – considerat azi părintele ciberneticii)
  • 1938 – „Psychologie consonantiste I”, volumul I, Editura Maloine, Paris, 1938
  • 1938 – „Teoria și practica”, revista “Spirit militar modern“, nr. 1/1938
  • 1939 – „Psychologie consonantiste II”, volumul II, Editura Maloine, Paris, 1939 (ambele volume au în total 800 pag. și peste 300 de scheme și figuri)
  • 1939 – „Cantitate și calitate”, revista “Spirit militar modern“, nr. 5-6/1939
  • 1939 – „Simetria și dualismul războiului”, revista “Spirit militar modern“, 1939
  • 1941 – EVENIMENTE. În revista ˮSpirit militar“, C. Atanasiu anunța în ianuarie 1939 apariția cărții lui Odobleja. În “Psyhological Abstractˮ, U.S.A., nr. 1 din ianuarie 1941, vol. XV, pag. 59-60, în 27 de rânduri, S.M. Strong recenzează lucrarea. Strong recunoaște că nu a citit lucrarea dar a văzut-o anunțată în alte publicații (!). Această informație este atestată de înștiințarea cu nr. 4614 din iulie 1976 de către M.A.E.
  • 1978: „Psihologia consonantistă și cibernetica”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1978 (prefaţă de Mihai Golu)
  • 1982: “Psihologia consonantistă”, ediția în limba română a sintezei ciberneticii generalizate, publicată la Paris în anii 1938–1939, traducere P. Iacob, studiu introductiv de prof. dr. Mihai Drăgănescu, conf. dr. Pantelimon Golu, Editura Științifică și Ecciclopedică, București, 1982, 680 pag.
  • Anul 1983 – Apare reproducerea fotografică integrală a primei ediții a Psihologiei consonantiste. Cybernetique generale. Psychologie consonantiste. Sciences des sciences. Editions Nagard-Montreal-Paris-Lugoj-Roma-Pehham New York (ediție îngrijită de Iosif Constantin Drăgan și Paul Postelnicu)
  • 1993: ODOBLEJA – Apariția ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută de Iosif Constantin Drăgan, București, 1993
  • 2003: Introducere în logica rezonanței: scrieri inedite, Editura Scrisul românesc, Craiova, 2003
  • 2003: Psihologia consonantistă și cibernetica, Editura Scrisul românesc, Craiova, 2003
  • 2003:Hinoveanu, Ilarie – Ştefan Odobleja: între “aventura ştiinţifică” şi patimile glorificării, Editura Scrisul românesc, Craiova, 2003
  • 2013: Alexandru Surdu (2013): “Ștefan Odobleja – logica rezonanţei”, http://www.art-emis.ro/stiinta/1568-stefan-odobleja-logica-rezonantei.html (In Romanian)

ARTICLES BY STEFAN ODOBLEJA

În decursul vieţii, dr. Ştefan Odobleja a practicat medicina şi a scris importante lucrări despre Cibernetică și Psihologia consonantistă ( Psihologia consonantistă este “Cibernetica lui Odobleja”) . Cine va studia lucrările sale va observa o rigurozitate și ordine în prezentarea conceptelor și termenilor, descrierea clară și precisă a fenomenelor și proceselor studiate. Dacă numai matematicienii au stilul prezentării lucrărilor științifice prin precizare de “Definiții“, găsim acest stil și la dr. Ștefan Odobleja, el nefiind matematician. EXEMPLU. “Definiție. Limbajul este corelativul gândirii: el este gândirea exteriorizată. E o consonanță ideo-motorie, o traducere reactivă a gândirii. “O experiență prezentă care ne sugerează posibilitatea unei experiențe posibile” (Taine). El reprezintă anumite senzații împreunate cu anumite sunete” (Ștefan Odobleja, Psihologia Consonantistă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 454). Pentru studiile sale în conceperea celor 2 volume din “Psychologie consonantiste“, Paris, 1938-1939 s-a documenatt studiind aproape 1000 de titluri apărute în perioada 1800-1937.

Din CONCLUZII GENERALE la cele două volume (“Logica este o aplicație a psihologiei“, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui să cuprindă 20-30 de volume):

  • Rațiunea de a fi a capitolelor “Știință”, “Științele fizico-chimice”, “Științele matematice”, “Biologie”, “Economie politică” și “Filozofia” este o rațiune logică: ele sunt aplicații ale logicii, – ea însăși fiind o aplicație a psihologiei.
  • Pentru a demonstra dualitatea riguroasă și indiscutabilă a spiritului., noi am redus toate grupele de cunoștințe privind orice noțiune la următoarele două rubrici: Definiție și Diviziune. Orice cunoștință privind o oarecare problemă (lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate și trebuie să se încadreze într-una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. În cele 2 rubrici principale se pot, desigur, distinge subdiviziuni subordonate, dar niciodată coordonate. Pe de altă parte, procedeul nostru de expunere nu trebuie generalizat (e un procedeu de studiu din punct de vedere psihologic). În alte domenii el trebuie să cedeze locul oricărui alt punct de vedere mai adecvat.
  • Fiecare clasă comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Obligați de sistematizarea pe care am adoptat-o, a trebuit să studiem separat: 1. clasele, 2. legile și 3. aplicațiile practice. Ele pot fi, totuși, studiate și intr-un alt mod: la fiecare clasă sau teorie legea sa și aplicațiile practice.
  • Mașina psihică, așa cu, am demontat-o și am remontat-o, poate ea oare să funcționeze? Se pot oare fabrica idei cu o asemenea mașina? Poate fi ea folosită în mod avantajos? Poate fi ea ajutată în funcționarea sa? Partea a doua a cărții răspunde afirmativ la aceasta: proba practică pare să fi reușit pe deplin.

Ştefan Odobleja – logica rezonanţei, o fundamentare a ştiinţelor pe baza psihologiei.

În Psihologia consonantistă Odobleja încercase o fundamentare a ştiinţelor pe baza psihologiei. Nu era vorba însă de o psihologie în sensul curent al cuvântului, ci de una redusă la elementele sale esenţiale, referitoare, în primul rând, la componentele ei raţionale. Încă de pe atunci, Odobleja, supunând psihologia unei analize riguroase, ajunsese la concluzia că logica ocupă un loc privilegiat: ea este atât parte a psihologiei, ca teorie a gândirii, cât şi metodă de studiu al acesteia, că ea merită, cu alte cuvinte, o atenţie specială. În Psihologia consonantistă Odobleja se referă pe larg şi aplică operaţiile logice: definirea, analiza şi sinteza, clasificarea şi diviziunea. Se remarcă însă modul original în care le utilizează. Definirea, de exemplu, nu se face în stil clasic, prin gen proxim şi diferenţă specifică, dar nici prin echivalenţa de tip logico-matematic. Cu ajutorul acestor operaţii, Odobleja ajunge la stabilirea relaţiilor esenţiale dintre conceptele ştiinţifice, exprimabile sub forma legilor – a cunoscutelor legi de rezonanţă sau consonanţă. Acestea erau, pe scurt vorbind, premisele logice ale psihologiei consonantiste. Posibilitatea mecanizării proceselor gândirii, concretizate în domeniile ştiinţifico-consonante, era o consecinţă firească a analizei lor logico-psihologice”. Acad. Alexandru Surdu, https://www.art-emis.ro/stiinta/stefan-odobleja-logica-rezonantei

Etape în lupta lui Odobleja pentru recunoașterea internațională a operei sale: “Cibernetica s-a născut în Ronânia în anul 1938

Prima luptă – ANUL 1972, Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că originea ciberneticii se află în psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în România în anul 1938” prin lucrarea sa „Psychologie Consonantiste”.

Anul 1972 – Începând din anul 1972, când a citit autobiografia matematicianului Norbert Wiener, dr. Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că originea ciberneticii se află în psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în România în anul 1938” prin lucrarea sa „Psychologie Consonantiste”. În acest sens, pentru a-şi marca parternitatea, el a publicat o lucrare specială, care a apărut în chiar anul morţii sale: “Psihologia consonantistă şi cibernetica”, cu o substanţială prefaţă a lui Mihai Golu (Ștefan Odobleja, Psihologia consonantistă și cibernetica, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1978).

A II-a luptă – ANUL 1975 – aprilie, ședință la Academia Română prin invitarea lui Ștefan Odobleja

ˮÎn viață fiind, cred că cea mai mare onoare ce mi s-ar fi putut face sub cupola Academiei Române este aceea să fiu comparat cu Blaga“. Ștefan Odobleja, 1972

Psihologia consonantistă a relevat importanţa mecanismelor duale, binare şi dihotonice atât în psihologie cât şi dincolo de ea, în toate ştiinţele. A sugerat şi a aplicat ca o altă esenţială pentru mecanizarea gândirii, împreună cu circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, acesta a propus şi a schiţat o logică pe baza lui 2.” Ștefan Odobleja

Anul 1975 – Pe 24 sau 25.04.1975, Odobleja este invitat la Academie. În scrisoarea din 19.03.1975, Bajureanu îl sfătuiește ce să facă. În cartea lui I. Hinoveanu, ing. St. Bajureanu povestește ce s-a întâmplat la Academie. Toți medicii militari cu grad mare au primit ordin să nu vină în haine militare. Directorul Spitalului Militar s-a scuzat printr-un emisar că nu poate fi prezent. În timpul prezentării lui Odobleja, doi ciberneticieni români de marcă vorbeau între ei ca pe stradă. Un doctor militar mai în vârstă le-a atras atenția că Odobleja ajunsese la a șaptea asemănare între ideile sale și cele ale lui Wiener. Același medic l-a atenționat de atmosfera din sală și pe prezidentul ședinței, Șt. Milcu. La sfârșitul ședinței i se propune un târg, cu pensia de merit, pe care Odobleja îl refuză. Intervine apoi acad. N. Mărgineanu care-i zice foarte dur: “Bă Fănică, înțelege mă, că tot ce ai făcut tu în Psihologia Consonantistă e ceva, mă, care n-are nici o valoare, e un soi de filozofie a la Blagaˮ. Odobleja a replicat: ˮÎn viață fiind, cred că cea mai mare onoare ce mi s-ar fi putut face sub cupola Academiei Române este aceea să fiu comparat cu Blaga“.

A III-a luptă în recunoașterea internațională a operei lui Ștefan Odobleja – Comunicare științifică “Cybernetics and Consonantal Psychology” la The Third International Cogres of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29, 1975 (ASE București).

Anul 1975 – Comunicare științifică “Cybernetcs and Consonantal Psychology” la The Third International Cogres of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29, 1975 (ASE București). Lucrarea a apărut în Proceedings of Congres (editors J. Rose-UJ and C Bilciu-Romania), Vol. II, section 5 (Communications, Education and Infpormatics), SPRINGER-VERLAG Berlin, Heidelberg, New York. DETALII la adresa – https://odobleja.ro/wp-content/uploads/2020/07/Vlada-Vol-II-399-410.pdf . În anul 1975, la al III-a Congres Internațional de Cibernetică, desfășurat la București (Academia de Studii Economice -ASE) a prezentat comunicarea „Cibernetica și Psihologia consonantistă”, tipărită în lucrările Congresului (Springer Verlag, 1976), pregătind și o carte pe această temă, publicată postum (Editura Scrisul românesc, Craiova,1978).

Ștefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence

dr. Ştefan Odobleja, “CIBERNETICA ŞI PSIHOLOGIA CONSONANTISTĂ”, Congresul Internaţional de Cibernetica şi Sisteme, ediţia a III-a Bucureşti, 25-29 august 1975
Lucrare prezentată de dr. Ştefan Odobleja la Congresul Internaţional de Cibernetica şi Sisteme, ediţia a III-a Bucureşti, 25-29 august 1975, editori şefi: J. Rose, director general WOGSC (Anglia); C.Bilciu, director Laboratoarele de cibernetică economică, reprezentant A.E.S. (România);
Editori asistenţi:E.Nicolau, C. Bălăceanu, V. Pescaru, M. Botez, C. Corduneanu, P. Constantinescu, C.V.Negoiţă, M.Petrescu, T. Ionescu, A. Gheorghe, I.P. Zamfirescu

Autorul prezintă legătura dintre conceptele de bază ale ciberneticii şi ideile prezentate pe larg în cartea sa ,,Psihologia consonantistă”, Paris, 1938-1939.
Psihologia consonantistă priveşte creierul ca o maşină de gândire; se procedează la analiza gândirii într-un mod mecanic, modern şi separă distinct cele două categorii primordiale (chestiune psihologică şi dinamică), în special insistând asupra ultimei.
Alte atribute sunt după cum urmează :
a) nu se limitează numai la descrierea aceea ce creierul conţine, şi nu se limitează la studiul gândirii minţii naturale, dar sugerează o tranziţie de la analiză la sinteză; îşi extinde preocupările sale la gândirea instrumentală, artificială şi gândirea mecanizată.
b) Analizează gândirea pe modelele de maşini, în scopul de o mecaniza şi de a construi maşini.
c) Este o ştiinţă de maşini de informare atât naturale cât şi artificiale.
d) Este permanent preocupată de mecanizarea gândirii.
e) Se încearcă să facă acest lucru parţial în domeniul metodologiei, un fel de ,,mini-mecanizare” pe o scară pilot a plantelor.
f) Se anticipează maşini artificiale de gândire şi se prevede aspectul lor.
g) Se furnizează model psihologic pentru cele de mai sus.
h) Oferă principii, metode, modalităţi de realizare (circularitate, binaritate, dihotomie, o selecţie prin acorduri, memorie electromagnetică, gândire electronică, automatisme), indică direcţiile spre scopul propus.
i) Ea nu numai că furnizează anumite idei izolate, dar aceste idei au fost deja reunite şi asamblate, în care psihologia conţinea şi s-a alăturat construcţiei de maşini de gândire naturale. Ideile de mai sus sunt implicate în concepte care au dus la calculatoare.

  • Psihologia consonantistă nu se opreşte la a dezvălui circularităţi dinamice, psihologice, generalizate, dar se trece de la descriere la realizare, la expunere, la aplicare, de la analiză la împlinire, sugerând utilizarea feebback-ului, a legii reversibilităţii, pentru scopuri utilitare, printre altele, pentru realizarea tehnică a gândului artificial, în afara altor sugestii în tehnologie: ,,este o consecinţă a legii reversibilităţii care ne permite să mecanizăm gândirea, pentru a atinge gândirea artificială sau provocată … datorită reversibilităţii psihofizice putem materializa şi mecaniza actul de creaţie. O putem crea în mod artificial şi instrumental”.
  • Psihologia consonantistă a relevat importanţa mecanismelor duale, binare şi dihotonice atât în psihologie cât şi dincolo de ea, în toate ştiinţele. A sugerat şi a aplicat ca o altă esenţială pentru mecanizarea gândirii, împreună cu circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, acesta a propus şi a schiţat o logică pe baza lui 2.
    Acesta a dezvăluit, de asemenea, rolul important al acordurilor şi dezacordurilor de consonanţă şi disonanţă, precum şi de selecţie, prin rezonanţă, în maşina de gândire naturală,care de altfel a constituit, de asemenea, un model care urmează să fie imitat pentru realizarea gândirii artificiale. În plus, a relevat rolul acordurilor în structura generală a tuturor ştiinţelor.

<1977 iulie 19> Dr. Ștefan Odobleja aduce în atenția ing. Stelian Bajureanu apropierea Congresului de cibernetică de la Amsterdam despre care voia să se informeze dar spre care privea cu scepticism din cauza sănătății și a amânărilor celor de la Craiova în tipărirea cărții, singura bucurie a momentului fiind că i se instalase lumina electrică în casă.


Domniei Voastre îi datorez acceptarea și prezentarea mea la Congresul de la București și tot Domniei Voastre vin a mă ruga să mă informați și pe mine despre cel de la anul viitor. Intenția mea ar fi să mă înscriu cumva în colaborare, dar să nu particip personal (comunicarea să fie prezentată de altcineva). Nu mă informez la A.S.E. fiindcă cei de acolo m-au jignit obligându-mă să retractez prioritatea mea. Îi am, deci, acum, adversari. Ba poate chiar ei fac pe cei mai supărați, pentru că am îndrăznit a mă plânge de comportarea lor și lui J. Rose. Am supărat și pe Zamfirescu, și pe Bilciu, și pe E. Nicolau, și pe Milcu – cozile de topor. Mă tem că nici nu vor mai publica deloc comunicarea mea din 1975. Sau o vor masacra.”

A IV-a luptă pentru recunoașterea internațională – INTERVIU cu Aristide BuhoiuAnul 1978 – Interviul (difuzat de TVR în 1982) , https://odobleja.ro/despre/obstacole-nedreptati/

Anul 1978 – Interviul (difuzat de TVR în 1982) cu Ștefan Odobleja realizat de Aristide Buhoiu (Sursa: Ștefan Odobleja jr., “Destinul unui vizionar – Ștefan Odobleja”, Editura Publicitaria, 2017) – Detalii la adresa https://odobleja.ro/despre/obstacole-nedreptati/

A V-a luptă pentru recunoașterea internațională – Lucrare științifică la al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda (21-25 august 1978), o nouă comunicare „Diversitate și unitate în Cibernetică”, care a fost prezentată de ing. dr. Stelian Bajureanu și obține recunoașterea internațională de precursor al ciberneticii. B.H. Rudall de la University of Wales.

Anul 1978 – În anul 1978, deoarece boala l-a reținut – în ianuarie 1978 i se aprobă 70 de dolari pentru deplasarea la Amsterdam (se stinge din viață la 4 septembrie 1978) să participe la al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda (21-25 august 1978), trimite o nouă comunicare „Diversitate și unitate în Cibernetică”, care a fost prezentată de ing. dr. Stelian Bajureanu și obține recunoașterea internațională de precursor al ciberneticii. B.H. Rudall de la University of Wales, care a prezidat sesiunea, spunea: „Lucrarea dr. Odobleja a fost foarte bine primită … S-a exprimat un mare interes și apreciere față de Psihologia consonantistă”.

<1977 august13>[1]. Dr. Ștefan Odobleja îi mulțumește ing. Stelian Bajureanu pentru lămuririle date despre congresul de la Amsterdam, la care dorea să participe cu o comunicare scurtă și modestă ca pretenții, în pofida faptului că aflase din recenzia lui Strong despre difuzarea lucrării sale din 1938-1939, îl informează despre intențiile forurilor de stat de a-l recompensa, despre citarea de către M. Drăgănescu într-o revistă a vremii, despre o lucrare plănuită în legătură cu precursorii români ai ciberneticii și tipărirea analelor congresului de la București, despre unele înlesniri de trai acordate de autorităților locale și, în fine, din nou despre eventualele dificultăți în a fi acceptat la congresul de la Amsterdam.

Stimate și Iubite D-le Ing. Bajureanu,

Vă mulțumesc nespus de mult pentru lămuriri și pentru încurajare. Voi căuta să pregătesc un text cât mai scurt și cât mai modest ca pretenții. De ex. ”O contribuție necunoscută/ignorată la apariția ciberneticii” (“Cibernetica românească din 1938“ ar provoca poate șocuri și leșinuri). Cred că v-am informat că, după ce la Academie în 24.IV.975 s-a spus că Ps. cons. nu a parvenit la urechile nimănui (nici la urechile lui Wiener, nici la urechile doctorului Rosenblueth), niște buni români (mai români chiar decât Edm. Nicolau, C. Bălăceanu & Co.) mi-au prezentat copie la xerox după o recenzie din ianuarie 1941 semnată de I.M. Strong de la Howard și apărute în vestita, internaționala, “Psyhological Abstracts”, revistă de referate ce apărea lunar în circa 700 pagini. Era recenzată acolo pe vreo 30 rânduri ”Psychologie consonantiste“, 2 vol., ed. Maloine etc. După alte recenzii (original not seen) – spunea autorul – deci prin 1939 și 1940 circulau în lumea științifică și alte recenzii. Totul era în engleză. Exclus ca neurofiziologul dr. Rosenblueth, sau W. Cannon, sau McCulloch și deci și N. Wiener, convertitul matematician la psihologie, să nu fi citit recenzia din 1941 (dar probabil și alte recenzii anterioare, deci probabil și cartea în original; erau, doar, specialiști și doreau să ajungă ciberneticieni). Această piesă, multiplicată în 300 ex., n-o voi divulga, ci o voi distribui, ca surpriză, celor din sală. Împreună cu cartea ce trebuie să apară la Craiova. Dr. Cezar Buda mi-a promis că mă anunță, dar eu nu am primit anunțarea. Deci: sau  D-sa a uitat sau răuvoitori mafioți au interpretat scrisoarea D-sale. Credeam că încă nu a vorbit.

Ca să fiu acceptat la Congres, voi da ceva cât mai inofensiv, urmând ca lupta cea mare să fie dată în ședință și în culise. Dacă voi fi sănătos, voi merge și eu, dar chiar și atunci aș prefera ca prezentarea să fie făcută de către Dv., cel mai entuziast român din Moldova și în prezent și din Muntenia (cu capitala la Argeș și Pitești). Eventual în colaborare cu D-l Prof. Cezar Buda, care ar veni cu greutatea prestigiului D-sale. Eu fie că nu aș apărea, fie că aș apărea doar la sfârșit (ca o fantomă finală), poate luând parte și la discuții și astfel prelungind timpul de expunere prin vreun adaos sau completare. (Visuri. Deocamdată să văd dacă trăiesc până atunci și dacă voi suporta trenul, că eu avionul nu vreau să călătoresc).

Nu v-am spus, cred, că Academia m-a propus (în aprilie) la titlul de “om de știință emerit” (ce urma să-l acorde Ministerul Învățământului) și la pensia de 4000 (ce urma s-o dea Ministerul Sănătății). Mehedințiul a susținut propunerile, dar până acum nu s-au realizat și nu se știe nimic: au fost respinse? Sunt în dezbatere? Sunt speranțe? A intervenit opoziția? Prof. Mihai Drăgănescu m-a relevat în ”Problemele păcii și ale războiului“ (pag. 230 sau așa ceva) și aranjează traducerea în 1978 a cărții din 1938 (vol. I aproape integral și ceva selecțiuni din vol. II).

Va apărea în acest an la Academie o carte cu precursori români ai ciberneticii (Danielopolu, Postelnicu și eu), dar mi se pare că e doar o reeditare a unor articole mai vechi. Eu voi figura umbrit. Se spune că e bine și așa. Nu știu nimic de “Analele Congresului“ ce trebuiau să apară acum în iulie – august (vol. III în care e comunicarea mea trunchiată). Aș fi vrut să am 100 – 200 extrase, pe care le-aș distribui Congresului din 1978, poate. Să fac o cerere? Zamfirescu e omul care va căuta să saboteze acea pretenție a mea. Ar trebui intervenție prin om influent.

La “Litera” aș putea tipări altceva – tot o completare mai polemică la studiul de la Craiova. Dar banii – avansul? Și pe urmă cred că și acolo trebuie să stai la rând cu anii. Eventual ați putea semna Dv. (fie singur, fie cu D-l Prof. Buda) un astfel de studiu, o expunere – pledoarie – al cărei material ideatic vi l-aș putea furniza eu, prelucrarea, stilul și entuziasmul fiind ale Dv. (Eu nu aș figura cu nimic). Mă iertați dacă pretind prea mult. Mă surprinde că și Dv. la Congresul de acupunctură v-ați lovit de același coleg al Dv. de inginerie – Zamfirescu, și de Bilciu.

Conducerea locală mi-a făcut rost și de o butelie (cu plata reală). Mi s-au acordat și alte ajutoare, așa încât de Mehedințiul meu sunt foarte mulțumit, mai ales că mi se promit și în continuare ajutoare. Am fost încântat și de atitudinea de acum de la Academie. Mi-a părut nespus de rău de dispariția D-rului …[2] o atitudine total opusă celei manifestate la 4.IV.1975 de alți academicieni. Spuneți că ”dacă Dv. reușiți să mergeți la Congres…“. Nu sunteți nici Dv. siguri? De cine depinde aprobarea? De Dr. J. Rose? De acceptarea comunicării Dv.? Sau de vreun comitet român care organizează și triază participarea? Ce gratuități se acordă și ce se plătește de către participant? Drumul se face pe socoteala participantului?

Dacă nu reușesc să predau articolul până la 31 oct. 1977, sunt eliminat de la Congres? Mi se poate acorda amânare până în aprilie 1978? Sau acelea sunt concesii ce se fac favoriților? Cum văd, se cer 3 serii de texte: de 50 cuvinte, de 500 cuvinte, de 300 de cuvinte. Cum văd, autorul trebuie să se clasifice el singur la o secție. Eu deci trebuie să mă încadrez exact la subiectul tratat pe profilul unei secții, la News cib.? Artificial Intelligence? Sau la Forum “Science and Society”? Problema mea se referă la istorie (dar istoria nu e prezentă). La Amsterdam nu mai am protectori români, ca la București. Cred că trebuie să trimit textul și la dr. J. Rose și la van der Zouwen (dar aici ar trebui să mă încadrez în ”Social Systems“.

Am scris urgent de la poștă și de aceea așa de înghesuit. Trimitem pe cont propriu sau prin C. Bilciu? Sau asociați, mai mulți? Trimit recomandat direct lui J. Rose? Nu va escamota textul meu? Multe probleme. Încă odată vă mulțumesc. Și vă urez sănătate și voie bună și același nivel ridicat de înaltă tenacitate…[3].

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie, 4 p.


[1] Data poștei (n.n. – T.R.).

[2] Lipsă text (n.n. – T.R.).

[3] Lipsă text (n.n. – T.R.).

<1977 septembrie 21>[1]. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite ing. Stelian Bajureanu rezumatele comunicării pentru congresul de la Amsterdam și-l informează cu privire la problemele de sănătate (anexă: rezumatul “Diversitate și unitate în ciberneticăˮ).

Stimate D-le Ing. Bajureanu,

Trimit urgent textul rezumatelor[2] (de 50 și 500). Articolul in extenso (5000) nu e gata terminat, dar până în aprilie am timp. Dacă poșta merge corect, scrisoarea mea vă parvine vineri, cel târziu sâmbătă și aveți timp de reflectare și sugestii. Am evitat să ofensez cu ceva pe Rose și N.W. Mi s-ar respinge fără dar și poate. Aș mai avea un proiect (a doua comunicare, dacă e voie) măsurători logice, la care dau și măsura  în față ca fiind de fapt f. apropiată de logică și ale ei diviziuni etc. Sper  să recurgem la unele englezoaice locale, pentru traducere.

Vă aștept cu multă nerăbdare (eu mă lăsasem pe tânjală). Cu toată aleasa afecțiune ce vă port.

Al Dv. ss. Ștefan Odobleja

Voi mai pregăti unele variante pe alte teme. (Duc repede la poștă. Rog  aduceți rezumatele ce trimit).

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie, 2 p.

<ANEXA 1> DOCTOR ȘTEFAN ODOBLEJA Drobeta-Turnu Severin, ROMÂNIA

DIVERSITATE ȘI UNITATE ÎN CIBERNETICĂ

În prezent, cibernetica este concepută și definită din diferite puncte de vedere, care duc la confuzie, echivoc și inconsistență. Autorul încearcă o sistematizare și unificare a concepțiilor existente într-o sinteză superioară. Ca bază catalizatoare se folosește conceptul de conducere, care a determinat și denumirea ciberneticii.

Cibernetica este concepută de autor ca știința conducerii generalizate, care se ocupă de conducere la animal și la mașini și în alte domenii (industrie, economie, societate etc.). Conducerea în mașini este de dată relativ recentă față de conducerea la animal, care a apărut odată cu viața și are o vechime de milioane de ani. Tot astfel știința despre conducere la animal a apărut cu câteva mii de ani înaintea științei despre conducere la mașini. Ea a inspirat și servit drept model pentru știința conducerii la mașini.

Autorul nu prezintă cibernetica ca o știință a conducerilor inferioare (chimice, fiziologice etc.) pe care le întâlnim la ființele inferioare și pe care le studiază fiziologia. El concepe cibernetica ca o știință a conducerilor superioare pe cale întâlnim la ființele superioare și pe care le studiază neurofiziologia, în general, și psihologia (psihologia cerebrală superioară) în special. Știința care studiază într-o perspectivă fizicistă și tehnicistă psihicul și inteligența naturală (mintea și gândirea) și care a creat inteligența artificială.

Cibernetica este privită ca o știință aplicativă și utilitară a conducerii, cu aplicare la: construirea mașinilor de conducere artificială, mașinizarea gândirii, conducerea gândirii artificiale și la conducerea cât mai naturală, cât mai mecanică și eficientă a gândirii naturale (metodologie).

În continuare se arată mecanismul prin care s-a ajuns la cibernetica modernă, începând cu psihologia asociaționistă și asocianismul fiziologic generalizat din secolul trecut. De la psihologia reflexologică (care s-a intitulat la vremea sa “fiziologie cerebrală aplicată”) se trece la fiziologia psihoanalitică (”psihoanaliză“). Prin psihologia behavioristă (devenită și ea behaviorism generalizat la toate evenimentele lumii) se ajunge la psihologia fizicistă și tehnicistă, care a avut vaste repercusiuni în tehnică și în psihologie. Prin generalizarea și extrapolarea acestei psihologii se determină ulterior ivirea ciberneticii moderne. Se lămuresc scopurile ciberneticii de realizare a gândirii artificiale, perfecționarea prin metodă și mecanizare a gândirii naturale cât și toate celelalte realizări ce au urmat în mod natural și obligat.

În încheiere se arată cum cibernetica privită prin prisma conducerii superioare și a psihologiei devine mult mai cuprinzătoare, mai inteligibilă și mai clară. Privită astfel ea poate cuprinde cu ușurință nu numai feed-back-ul și reglajul, dar și informația împreună cu dinamica și procesele sale. Ea poate cuprinde știința conducerii în mașini și animale inclusiv omul ca individ și societate, inteligența artificială și cea naturală, tehnica psihologică, tehnica – perfecționată prin metodă – a gândirii naturale, adică metodologia.

Metoda folosită are avantajul de a îngloba într-o concepție unitară diversitatea mare de definiții și concepții actuale despre cibernetică

Dr. Ștefan Odobleja, Septembrie 1977 Drobeta-Turnu Severin, Strada Decebal nr. 72, ROMÂNIA

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 2 p.

<ANEXA 2> DOCTOR ȘTEFAN ODOBLEJA, Drobeta-Turnu Severin, ROMÂNIA

REZUMAT. DIVERSITATE ȘI UNITATE ÎN CIBERNETICĂ

Lucrarea este o încercare de sinteză a marii diversități existente de modalități de concepere și definire a ciberneticii. Pentru atingerea acestui scop autorul privește cibernetica prin prisma conducerii, inclusiv a conducerii superioare, de la animal și om exercitată de către creier, și studiată de către fiziologia cerebrală superioară, respectiv de către psihologie.

Dr. Ștefan Odobleja, Septembrie 1977, Drobeta-Turnu Severin, Strada Decebal nr. 72, ROMÂNIA

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 1 p.

<1977 octombrie 24>[3]. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. Stelian Bajureanu despre trimiterea către John Rose a rezumatelor comunicării pentru Amsterdam și că aflase de ținerea unui alt congres de cibernetică la Namur (Belgia) cu privire la care ar fi dorit să afle amănunte.

Stimate și Iubite D-le Ing. Bajureanu,

Mii de mulțumiri pentru epistolarele, pentru telegraficele, precum și pentru comestibilele Domniilor Voastre felicitări. La rândul meu vă urez Domniei Voastre, Doamnei Bajureanu și Domnișoarei pictorițe Gabi Bajureanu multă sănătate, voie bună și izbânzi pe toate fronturile. Vă informez că am trimis rezumatele la J. Rose prin Oficiul de Calcul local (filiala Institutului de informatică). Am trimis și cererea la CNST după indicațiile Dv. Ieri am găsit la biblioteca județeană un prospect de la “Association Internationale de Cybernetique ” A.S.B.L., cu sediul la Namur (Belgia). A tipărit 20 volume despre cibernetică – a 1000 fr. belgieni volumul. Se ține și acolo un Congres în 1978- al 8-lea (nu precizează data). Ar trebui luate informații mai exacte. Poate mai bine acolo decât în Olanda, cu J. Rose. Președinte este Georges R. Boulanger, profesor la politehnica din Mons și la Univ. Bruxelles. Acolo este admisă și limba franceză și cea engleză.

Dacă Academia ar avea în biblioteca ei acele volume, aș merge să le consult. Când am fost, nu le-am găsit la fișier. Ce păcat că la Pitești nu este o editură! Fiindcă la Craiova sunt mereu amânat, iarăși cu făgăduieli fără speranță. Va trebui folosită iar presa de mare tiraj. Poate conveniți a semna câte un articol militant pe această temă. Aștept părerile – obiecțiunile Dv. asupra textului meu.

Cu urări de bine, Al Dv. ss. Ștefan Odobleja

Arhiva personală  ing. Ștefan Odobleja, copie, 2 p.


[1] Data poștei (n.n. – T.R.).

[2] Vezi Anexele

[3] Datat după Memoriul menționat în scrisoare (n.n. – T.R.).

<1977 noiembrie 4> John Rose îi scrie dr. Ștefan Odobleja cu privire la condițiile de redactare a celor două versiuni ale rezumatelor comunicării pentru congresul de la Amsterdam.

WORLD ORGANISATION OF GENERAL SYSTEMS AND CYBERNETICS

PRESIDENT IN MEMORIAM: DR. NORBERT WIENER

DIRECTOR – GENERAL   DIRECTOR FOR DR. JOHN ROSE (U.K.)                                                        EXTERNAL AFFAIRS: PROFFESOR T.C. HELEY (U.S.A.) JR/JB 4.11.77

Dear Dr. Odobleja,

FOURTH INTERNATIONAL CONGRESS OF CYBERNETICS AND SYSTEMS

This ist o ackowledge  the receipt of your paper on DIVERSITY &UNITY IN CYBERNETICS (of about 500 words) to be presented at the above Congress (Section 22).

I have to inform you that paper has been accepted for delivery at the Congress. I look forward to receiving the full-scale paper (cc. 3000 words) which must be prepared in accordance with the procedure outlined in the Call for Papers.

Yours sincerely, ss., J. ROSE

GENERAL ORGANISER

The follwing are required:

1.

2.

3.

                                   WHICH SECTION PLEASE?

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 1 f.

s

v

“România a cunoscut o creștere continuă a potențialului ei științific și a contribuției poporului român la știința mondială. Inteligența tehnico-științifică românească a investigat încă din perioada de după primul război mondial aspecte cibernetice ale unor bucle de reglaj în organismul uman (prof. Danielopolu) și a elaborat idei cibernetice generale valoroase (Ștefan Odobleja), prefigurând apariția ciberneticii ca știință.” Prof. dr. Mihai Drăgănecu, Academia RSR, Revista Știință și tehnică, 1978.

Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare după Ștefan Odobleja (1982): Psihologia consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425.

Ștefan Odobleja, Psihologia Consonantistă – Partea I, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982

Ștefan Odobleja, Psihologia Consonantistă – Partea II, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982

Psihologia Consonantista – Partea I by Marin Vlada on Scribd

Psihologia Consonantista – Partea II by Marin Vlada on Scribd

Despre începuturile informaticii mondiale și românești

Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”
SOURCE: Marin Vlada, Priorități în Cibernetică, Informatică și Inteligența Artificială, CNIV Romania, 2020 – http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati

Gabriel Sudan, Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor Toma, Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu

<După 1978>[1]. Notă informativă dată de Florian Vlădica în legătură cu situația moștenirii științifice a savantului mehedințean Ștefan Odobleja.

Notă informativă. În legătură cu situația moștenirii științifice a savantului mehedințean Ștefan Odobleja

În ultima vreme în unele ziare, publicații (Scânteia, Contemporanul, Flacăra, Săptămâna), precum și în scrisori trimise unor foruri centrale politice și științifice s-au reluat discuțiile în legătură cu valoarea din punct de vedere cibernetic a operei omului de știință mehedințean dr. Ștefan Odobleja, decedat în toamna anului 1978. În general se conturează două tendințe. Și anume:

– Tendința unor oameni de știință (în mod deosebit Edmond Nicolau) de a trece sub tăcere meritele excepționale ale dr. Ștefan Odobleja, ca și când acesta nu ar fi existat, evitându-se orice mențiuni despre el în studiile recente de specialitate ale acestora

– Tendința unui număr tot mai mare de oameni de știință, de cultură, a unor conjudețeni de bună credință, de a pune în lumină contribuția deosebit de valoroasă a dr. Ștefan Odobleja la fundamentarea ciberneticii ca știință și prin aceasta la dezvoltarea științei românești și universale (academicianul M. Drăgănescu, oameni de știință ca Golu, Săhleanu, I. Străchinaru, C. Bălăceanu, L. Petrina ș.a.). Menționez că prin bunăvoința, grija și eforturile unor foști prieteni apropiați ai dr. Ștefan Odobleja (Ion Lascu, Ovidiu Vișan, I. Stroe Oancea, subsemnatul, Viorel Sahagia) s-au recuperat în întregime materialele de cibernetică și logică ale dr. Odobleja, care au și fost predate din toamnă la Arhivele Statului, unde sunt în curs de ordonare și conservare prin grija directorului Chipurici.

În recuperarea documentelor menționate a dat un sprijin real și fiul marelui dispărut, inginerul silvic Odobleja de la care, dacă se tratează cu atenție și tact, se mai pot recupera și corespondența și alte eventuale manuscrise ce mai pot fi găsite în imobilul unde a trăit dr. Odobleja. Pentru a recupera  în continuare și a ajuta la punerea în valoare a “moștenirii Odoblejaˮ, considerăm că principala grijă și îndatorire revine, în continuare, Comitetului județean de partid Mehedinți, fiind vorba de un savant de reputație națională și mondială aparținând județului nostru, căruia trebuie să i se asigure locul cuvenit în panteonul științei. În acest scop, considerăm necesar a se întreprinde următoarele măsuri:

– Continuarea, de către conducerea Filialei județene a Arhivelor Statului, a acțiunii de sistematizare și conservare a importantului volum de manuscrise aparținând doctorului Odobleja, preluate deja din toamnă prin intermediul foștilor lui prieteni apropiați, precum și stabilirea unei legături și colaborări directe între conducerea Filialei Arhivelor Statului și fiul dr. Odobleja în vederea identificării și recuperării și a altor manuscrise de cărți ce reprezintă o valoare științifică ce ar putea fi pusă în siguranță prin această instituție.

– Organizarea în acesta an, la nivelul județului Mehedinți, a unei sesiuni științifice de comunicări pe tema: ˮ40 de ani de cibernetică“ la care să fie invitați oameni de știință din întreaga țară, prin această acțiune aniversându-se cei 40 de ani de la apariția completă a monumentalei lucrări “Psychologie consonantisteˮ a dr. Odobleja (volumul I – 1938; volumul II – 1939), considerată de specialiști ca prima cibernetică mondială.

Prin aceasta se dă curs propunerilor a numeroși oameni de știință, specialiști, conjudețeni, dornici să cinstească memoria marelui dispărut. Sesiunea științifică ar putea fi patronată de Consiliul județean de educație politică și cultură socialistă, oferind un minunat prilej de confirmare, de către specialiști, a valorii operei științifice a dr. Ștefan Odobleja, înscriindu-se în același timp ca o acțiune deosebită pe linia cercetării științifice în cadrul elevat al Festivalului național ˮCÂNTAREA ROMÂNIEI“.

– Inițierea unor demersuri de către conducerea de partid prin care să se solicite sensibilizarea forurilor științifice centrale în vederea traducerii în limba română a operei doctorului ȘTEFAN ODOBLEJA – “Psychologie consonantisteˮ, publicată în anii 1938-1939 în limba franceză, considerată ca prima cibernetică din literatura mondială și traducerea în limba engleză a ultimei lucrări a dr. Odobleja – “Psihologia consonantistă și ciberneticaˮ, apărută postum, în toamna trecută, la Editura ˮScrisul Românesc“ din Craiova și care ar înlesni cunoașterea peste hotare a unei mari contribuții românești la dezvoltarea patrimoniului științei universale. De asemeni, sunt necesare demersuri pentru finalizarea și publicarea Tratatului de logică la care Ștefan Odobleja a lucrat mai mulți ani, redactând-l parțial și care în momentul de față se află în manuscris tot la Arhivele Statului din Drobeta-Turnu Severin.

– Realizarea prin grija Secției de propagandă a Comitetului județean de partid, cu aprobarea Secției de propagandă a C.C. al P.C.R., a unui volum omagial intitulat “40 de ani de ciberneticăˮ în care să se valorifice cele mai importante comunicări, articole și opinii publicate în diverse ziare și reviste, corespondențe, însemnări autobiografice privind opera și personalitatea științifică a dr. Ștefan Odobleja, precum și alte comunicări mai importante ce ar putea fi reținute de la sesiunea de comunicări omagială propusă a se realiza în acest an. O mare parte din materialul necesar acestei tipărituri este deja colecționat și pregătit la nivelul județului nostru.

– Atribuirea denumirii ˮȘtefan Odobleja“ Centrului teritorial de calcul electronic din Drobeta-Turnu Severin, orașul în care reputatul savant mehedințean și-a petrecut anii de liceu și ultima parte a vieții, cinstind prin aceasta deopotrivă memoria fondatorului ciberneticii, cât și județul său natal. S-au formulat propuneri din partea unor conjudețeni, a unor oameni de știință, de a atribui numele savantului Ștefan Odobleja și unei străzi din municipiul Drobeta-Turnu Severin.

– Recuperarea de către Muzeul județean “Porțile de Fierˮ sau de către Liceul ˮTraian“ din municipiul Drobeta-Turnu Severin a unor bunuri, obiecte personale, documente semnificative privind viața și activitatea științifică a doctorului Ștefan Odobleja în vederea amenajării unei vitrine muzeale speciale care să conserve aceste dovezi memoriale cu valoare instructiv-educativă, îndeosebi pentru tânăra generație dar și pentru cetățenii români și străini ce vor dori să se informeze și să se documenteze despre opera marelui savant mehedințean.

– Preluarea de la Biblioteca județeană a celor peste 100 de seturi complete (vol. I și vol. II) din “Psihologia consonantistăˮ, care să fie puse în siguranță la sediul Comitetului județean de partid, cu regim special, acestea constituind ultima rezervă din ediția inițială (1938-1939) a monumentalei opere a dr. Ștefan Odobleja, oferită de autor în ajunul morții.

Această rezervă să fie pusă în siguranță deplină putându-se umbla la ea numai în împrejurări excepționale și cu aprobarea secretarului cu propaganda sau șefului Secției de propagandă la Comitetul județean de partid. Considerăm că aceste măsuri să fie analizate și aprobate de organul județean de partid, ele fiind așteptate de numeroși oameni de știință din țară, de conjudețeni, ca un act de justă și dreaptă prețuire a unei moșteniri științifice ce face cinste județului Mehedinți, patriei noastre. Realizarea propunerilor de mai sus ar constitui un răspuns autorizat la unele scrisori, memorii, demersuri, audiențe individuale, speculații prin presă ale unor ziariști, cercetători, diverși cetățeni, înscriindu-se în același timp pe linia promovată de conducerea noastră de partid, personal de secretarul general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de a stimula și valorifica creația științifică și tehnică națională, tradițiile culturale de valoare ce se circumscriu în tezaurul culturii mondiale.

INSTRUCTOR CU PROBLEMELE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DE STAT, Fl. Vlădica

Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 4 p.


[1] Datat după conținut (n.n. – T.R.).

Centenar Ștefan Odobleja, O viață, un destin, Editura Radical, 2002

2002, Centenar Ștefan Odobleja by Marin Vlada on Scribd