Mesajul președintelui

„Speranţa niciodată să nu moară” Inginer Ştefan Odobleja jr., fiul academicianului dr. Ștefan Odobleja, inventatorul ciberneticii și precursor al Inteligenței Artificiale și al Informaticii [dr. Ștefan Odobleja had invented cybernetics – „Psychologie Consonantiste” (1938) and the forerunner of ultrasound – „ La Phonoscopie” (1937)]

Este vina societății și a familiei, a pedagogiei și a școlii că cei creativi nu evoluează spre destinul lor natural și că atât de des ajung niște epave ale societății, în loc să constituie stelele” dr. Ştefan Odobleja

Ștefan Odobleja – membru post-mortem, 13 noiembrie 1990. Prin lucrarea Psihologia consonantistă, apărută în anul 1938, a făcut publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate și a demonstrat caracterul multi și interdisciplinar al acesteia
ACADEMIA ROMÂNĂ – SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI – https://acad.ro/sectii/sectia14_informatica/sti/info_sectie.htm

„După congresul din 1978 de la Amsterdam, John Rose vine în România şi decernează medalia ”Norbert Wiener” pentru merite în cibernetică. Această decernare s-a făcut ca un târg politic pentru a cumpăra protecţia conducătorilor ţării (Nicolae şi Elena Ceauşescu) pentru a stopa recunoaşterea oamenilor de ştiinţă români. Deoarece se cunoştea că în acea epocă cei doi conducători erau gratulaţi cu titluri academice precum, ”Doctor Honoris Causa” şi ”Savant de renume mondial”, dar nu se mai putea opri nimic, opera lui Odobleja surprindea prin actualitatea ei cât şi prin confirmarea din ce în ce mai mult odată cu trecerea timpului. Opera lui Odobleja este mereu actuală şi se înalţă spre bolta cerească acolo unde este locul marilor descoperiri a celor mai inteligente minţi omeneşti şi ne luminează drumul spre viitor. Este o datorie a mea ca, în calitate de preşedinte al Fundaţiei ”Ştefan Odobleja”, să prezint viaţa plină de insatisfacţii, oprelişti, de înjosiri morale cât şi materiale la care a fost supus dr.Ştefan Odobleja, autorul Psihologiei consonantiste.” Ing. Ştefan Odobleja jr.

Prin înfiinţarea Fundaţiei ,,Ştefan Odobleja” (31 martie 1999, Drobeta -Turnu Severin, cod unic 11614880), se doreşte studierea vastei opere a dr. Ștefan Odobleja inventatorul ciberneticii și precursor al Inteligenței Artificiale și al Informaticii, aflată în custodia Arhivelor Naţionale din Drobeta Turnu-Severin care, prin conţinutul în idei, teorii şi teze poate aduce o contribuţie însemnată în variate domenii ştiinţifice pe care le-ar putea  revoluţiona. Totodată, un obiectiv important al Fundației – de suflet, a fost reconstrucția și îngrijirea Casei memoriale „Ştefan Odobleja” din satul natal al savantului (satul mehedinţean Valea Hoţului, azi localitatea Ştefan Odobleja). Casa noastră părintească (casa lui Ştefan Odobleja) din Valea Hoţului a fost incendiată în anul 1973 (dr. Al. Olaru a prezentat articole despre opera dr. Ștefan Odobleja, în revistele Tribuna din Cluj și Flacăra -Adrian Păunescu, București. Detalii: interviu Valeriu Armeanu, 29 mai 2018), imediat după ce au apărut în presă discuţiile pe marginea lucrării “Psihologia consonantistă”. În 1938, omul de ştiinţă Ştefan Odobleja publica la Paris, lucrarea “Psihologia consonantistă” la editura „Librairie Maloine”. Acest studiu stabilea, pentru prima dată în lume, temele majore ale Ciberneticii. La nivel mondial însă, Cibernetica îl prezintă ca fondator pe Norbert Wiener (1894-1964), care a publicat prima sa lucrare în acest domeniu de abia în 1948 (Începând din anul 1972, când tata a citit autobiografia lui Norbert Wiener, dr. Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că originea ciberneticii se află în psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în România în anul 1938” prin lucrarea sa „Psychologie Consonantiste”).
Ne bucurăm că, după ce – în anul 2013, am început reconstrucția casei părintești, la 5 noiembrie 2017, am organizat un eveniment deosebit cu o înaltă încărcătură emoţională: a fost dezvelită placa comemorativă la Casa Memorială „Ştefan Odobleja”.

Omul de ştiinţă dr. Ştefan Odobleja care, prin observare şi meditaţie, a căutat să desprindă adevăruri despre mintea umană şi procesele care o înconjoară şi pe care ea le reflectă, a avut geniu şi merită să fie înscris în ştiinţa universală

.

  • În opera sa vastă ,,Psihologia consonantistă” (termenul/conceptul de consonanță – fr consonance, nu exista în dicționar în anul 1938), dr. Ştefan Odobleja utilizează nouă (9) legi universale (echivalenţei, echilibrului, compensaţiei, reacţiei, oscilaţiei, reversibilităţii-feedback, inerţiei, consonanţei, transformării) având la bază fenomenul de rezonanţă (acest termen exista în 1939, rezonánță, V. resonanță, sursa: Scriban – 1939). Este primul care a încercat să aplice legea feedback-ului (legea reversibilităţii) în natură şi în societate, la cât mai multe domenii ştiinţifice: filozofie, biologie, psihologie, sociologie, economie politică, matematică şi chiar medicină (psihoneurologia, psihofiziologia, psihopatologia, interpsihologia), ceea ce ne ajută să înţelegem mai uşor, interrelaţiile dintre factorii biologici, psihologici şi sociali, a conexiunilor dintre psihic şi somatic, în  practica medicinii psihosomatice. Sintagma psihosomatica consonantistă, ne ajută să înţelegem mai bine circuitul psihosomatopsihic exprimat în plan psihofiziologic şi clinic, în opera lui Ștefan Odobleja.
  • Ştefan Odobleja cu Psihologia consonantistă a realizat o analiză profundă a influenţelor psihicului asupra somaticului prin reversibilitate, feedback, consonanţă, binaritate. Sunt de enumerat: 1912- A. Adler, 1922- F. Deutsch, 1943-F.L. Dumbar, 1946-H. Selye, 1950-F. Alexander, 1964-R. Tzanck, 1979-Von Eieff şi alţii, precum şi personalităţi româneşti: D. Danielopolu, A. Athanasiu, P. Derevenco, I.B. Iamandescu etc.
  • ,,La Phonoscopie, 1937 – metodă care îl încadrează pe academicianul Ştefan Odobleja printre precursorii ecografiei. Septembrie 2011 – După 75 de ani de la apariţia lucrării ,,La Phonoscopie” în Editura Gaston Doin  et Cie, Paris, inginerul Ştefan Odobleja jr., fiul academicianului,  a considerat oportună reeditarea  lucrării în limba română, continuând astfel păstrarea în actualitate a operei ştiinţifice a distinsului său înaintaş: Dr. ŞT. ODOBLEJA, Fonoscopia, O NOUĂ METODĂ DE EXPLORARE CLINICĂ (Ediţia în limba română realizată sub îngrijirea ing. ŞT. ODOBLEJA jr.-preşedintele Fundaţiei ,,ŞT. ODOBLEJA”, Traducător: prof. AURELIA-FELICIA COTOROIANU, Coordonatori: dr.NICOLAE POPESCU, dr. DAN PLENICEANU). ,,La Phonoscopie” a fost distinsă cu premiul ,,Medic General dr. Papiu Alexandru” ce se acorda celor mai meritorii lucrări scrise de medicii militari. Metoda de ascultare a organismului uman, propusă de dr. Ştefan Odobleja, a fost prezentată la cel de-al IX-lea Congres internaţional de Medicină Militară, desfăşurat la Bucureşti în anul 1937, cu titlul ,,Demonstration de phonoscopie”. Comunicarea s-a bucurat de un real interes din partea participanţilor din străinătate îndeosebi al dr. W. S. Bainbridge, şeful delegaţiei americane, medic în marina militară.
  • Ideea funcţionării pe bază de consonanţă, antagonism, binaritate a fost previzionată de dr. Ştefan Odobleja în lucrarea la care facem referire, consacrată metodei fonoscopice, încă înainte de publicarea Psihologiei consonantiste. Ne referim, aici, la o serie de articole din care cităm : Valoarea comparativă a transonanţei sunetelor de plescăit şi frecare, în  ,,Buletinul medico-terapeutic”, oct-nov. 1930; Transonanţa sunetului de frecare, în Revista ,,Spitalul”, dec. 1930; Percuţia cordului, în ,,Buletinul medico-terapeutic”, dec. 1933; Transonanţa sunetelor de frecare şi plescăit la cord, în ,,Buletinul medico-terapeutic”, mai 1934; Fonoscopia, în ,,Mişcarea medicală română”, nr.1-2, 1934; Semnul banului, în ,,Mişcarea medicală română”, nr.4-5, 1934; Fonoscopia în colecţiile pericardice, în,,Mişcarea medicală română”, nr.7-8, 1934; Percuţia şi fonoscopia ficatului, în ,,Mişcarea medicală română”, nr.1-2, 1935 [1].
  • Autorul percepe fonoscopia ca o metodă fizică, ce îmbrăcă avantajele unei metode practice, clinice şi obiective, menită să evalueze variaţiile volumului şi consistenţei organelor interne, printr-o procedură simplă care implică participarea degetului şi a urechii, frecând sau pleznind uşor suprafaţa pielii. Rezultă, astfel, un sunet care traversează organul în cauză şi se întoarce încărcat de informaţii. Gestul declanşator de stimul îşi găseşte echivalentul în opusul său – perceperea sunetului reflectat de organism [2].
  • În fapt, întreaga operă ştiinţifică a lui Ştefan Odobleja, desigur a cuprins şi idei care şi-au găsit ecoul în  domenii ştiinţifice din prezent şi viitor. Astfel, în medicină, profesor dr. Scheau de la Facultatea de Medicină din Craiova şi dr. Al. Olaru, unii din principalii promotori ai operelor academicianului şi doctorului Ştefan Odobleja, care, după ce au studiat lucrările sale referitoare la fonoscopie şi semiologie acustică, în comunicarea prezentată la Simpozionul de la Craiova din anul 1992, îi conferă calitatea de precursor al metodei de explorare ecografică în medicină.
  • Ideile şi teoriile savantului sunt actuale în modelul bio-psiho-social în strânsă legătură cu latura ecologic – existenţială şi de aceea poate fi considerat drept iniţiator într-un domeniu, atât de dezbătut astăzi, şi anume psihosomatica, abordare holistică în medicină, care explică originea bolilor organismului uman [3]. Psihologia consonantistă se aplică fenomenelor din natură şi, în particular, celor din cadrul biologiei şi psihologiei, cu ajutorul legii reversibilităţii, sesizează şi pune în evidenţă prin intermediul conexiunii inverse, fenomenul adaptării organismelor vii la condiţiile de mediu, anticipând, astfel, ,,sindromul general de adaptare” elaborat de Hans Selye în 1946 [4].

[1] ŞTEFAN ODOBLEJA, Psihologia Consonantistă, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 41.

[2] Ibid., p. 14.

[3] N. POPESCU, Psihosomatica şi psihologia consonantistă, Zilele Spitalului Militar de Urgenţă din Craiova, 16 – 18 octombrie, 2002.

[4] ŞT. ODOBLEJA jr., N. POPESCU, Centenar Ştefan Odobleja (13.10 1902 – 13.10.2002), în „ Medicina în evoluţie”, nr.4/2002, Ed. Fundaţia „Pentru Voi ”,Arad, p. 9. 

Ștefan Odobleja, Introducere în Logica rezonanței, ed. II, 2003, Editie îngrijită de acad. Al. Surdu, prefață Constantin Noica, Editura Scrisul Românesc, Craiova (ed. I, 1984)
REF.: Bibliotecă digitală cu opera lui Ștefan Odobleja, membru post-mortem al Academiei Române, CNIV Romania, 2020, http://c3.cniv.ro/?q=2020/odobleja-0

Casa memorială „Ştefan Odobleja” din satul natal al savantului (satul mehedinţean Valea Hoţului, azi localitatea Ştefan Odobleja)

Speranţa niciodată să nu moară” 

Anul 2017 – Recunosc, am fost şi eu puţin poet când am pornit acest proiect, dar când am văzut că nu sunt ajutat şi că nu răzbat cu banii am făcut un împrumut la CAR, care mi-a permis să ridic casa până la acoperiş. Sperăm ca în vara asta să fie finalizată.

Recompensa să o aşteptam atunci când suntem gata să o primim, când avem nevoie de ea şi în mod sigur o s-o primim. Speranţa niciodată să nu moară atâta vreme cât există viaţă. Întotdeauna avem ceva de făcut şi să sperăm că facem ceea ce trebuie să facem, iar recompensele vin atunci când avem noi nevoie de ele, nu când le cerem sau când le vrem”. Dr. Ștefan Odobleja

––––––––––––––––––––––

Gândirea în creier şi gândirea în aer (gândire şi telepatie)

Că  gîndirea se propagă la distanţe mari, e-un fapt

Care-a fost ştiinţificeşte clar şi bine demonstrat.

O dovadă că gîndirea se propagă – n undă fină

Ca şi unda herţiană , ca şi raza de lumină.

Cînd se- mprăştie în aer, liberă, fără oprire,

De ce-n creier vrem cu sila s-o forţăm s-o ia pe fire?

Dacă-n cap ar fi pe fire, tot pe fir ar fi şi-afară,

Că n-ar mai avea gîndirea de pe fire cum să sară.

Dac-ar fi pe fir gîndirea, n-ar mai fi telepatie,

N-ar putea sa zboare gîndul kilometri peste-o mie

Dacă-n  fire-ar ar sta gîndirea, precum unii ne învaţă,

Atunci  şi televizarea s-ar propaga tot pe aţă.

E absurd să presupunem că gîndirea ar umbla

Pentru morfologi pe fire, pentru alţii-almintrelea,

Mai probabil e că dînsa se comportă univoc

Şi că merge ca o rază şi că n-are fir deloc [1]


[1] ŞTEFAN ODOBLEJA, Pagini inedite – ediţie în grijită şi prefaţată de C. Negreanu, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1986, p. 113.

=========================================================================

© 2020 Acest site este conceput/actualizat de conf. dr. Marin Vlada – membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română, cu suport designed by Advanced Technology Systems și administrat de Fundația “Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin, România. Toate drepturile rezervate.