Lupta pentru prioritatea românească în cibernetică trebuie dusă în străinătate.” Dr. Ştefan Odobleja

  • MĂRTURISIRE – momentul și ideile ce l-au condus la “Psihologia consonantistă“:După publicarea cărții “La fonoscopie”, Ed. G. Doin Paris, 1935, a urmat o periodă de relaxare. În primăvara anului 1935 am fost medic recrutor în Caraș (Reșița, Anina, Lugoj, Oravița etc.). Am luat parte la un bal, pentru mine de neuitat. La Reșița, am făcut plimbări intr-o regiune care are lucruri foarte frumoase (grădinile de la Marila, Anina etc.). Intr-o frumoasă zi cu soare am făcut o plimbare pe platoul muntos de la Bocșa Montana, de dimineață până seara. M-am bucurat mult, era iarbă, flori, brădet și păsări, și am avut o efervescență de gândire, pe care am înregistrat-o pe hârtie. care niciodată nu mi-a lipsit din buzunar. În acea zi am luat hotărârea de a elabora o Psihologie în limba română, de cca 250-300 pagini, în spiritul vederilor mele care se cristalizaseră în jurul ideii de rezonanță (eu îi ziceam de preferință consonanță, poate pentru că mă ocupasem mult cu acustică în timpul primului studiu)! În timpul primului studiu mi-am format și mai bine metoda de lucru. Am făcut rafturi, am clasat ideile în dosare pe capitole, am făcut tabele lungi cât o rogozină cu toate ipotezele plauzibile pe o parte, cu toate fenomenele fizice, pe de altă parte, după unul din multele modele ce le am în “Psihologia consonantistă” la capitolu Euristică. Lucram cu o metodă de gândire foarte perfecționistă. Metoda era a mea, inventată de mine (azi nu știu dacă o mai fi și a altuia)“.
  • Psihologia consonantistă a relevat importanţa mecanismelor duale, binare şi dihotonice atât în psihologie cât şi dincolo de ea, în toate ştiinţele. A sugerat şi a aplicat ca o altă esenţială pentru mecanizarea gândirii, împreună cu circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, acesta a propus şi a schiţat o logică pe baza lui 2.” Ștefan Odobleja
  • Logica trebuie să iasă din starea sa de izolare, să privească şi în `jurul ei, în lume, şi cât mai departe. Să ia legătura cu ştiinţele reale, cu ştiinţele naturii, şi să intre în hora lor, jucând în ritm cu ele, devenind ea însăşi o ştiinţă naturală”. Ştefan Odobleja [1984: 30]

Ștefan Odobleja, Introducere în Logica rezonanței, ed. II, 2003, Editie îngrijită de acad. Al. Surdu, prefață Constantin Noica, Editura Scrisul Românesc, Craiova (ed. I, 1984)
REF.: Bibliotecă digitală cu opera lui Ștefan Odobleja, membru post-mortem al Academiei Române, CNIV Romania, 2020, http://c3.cniv.ro/?q=2020/odobleja-0

  • Odobleja milita pentru modelarea comportamentelor organismului uman pentru a ajunge la modele în rezonanță cu gândirea omului, cu gândirea naturală. Sub aceste aspecte, „Psihologia consonantistă“ a fost și este o lucrare fundamentală, de bază, a științelor, de rezonanță și consonanță a științelor, o comoară a gândirii creative românești, de vreme ce teoria modelării a fost utilizată în știință și în aplicații practice, în cibernetică în primul rând, căci aceasta are la temelie teoria modelelor rezonante” afirma Acad. Alexandru SURDU, la ediția din anul 2018.
  • Ştefan Odobleja studiind și cercetând procesele din corpul uman plecând de la psihologia consonantistă, a inventat legile generale ale Ciberneticii și a prevăzut apariția mașininilor de calcul (calculatoarele) și construirea mașinilor gânditoare (inteligența artificială – sisteme inteligente)” MARIN VLADA, ICVL 2017, Source: Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence
  • http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper2.pdf
  • The article describes the contribution of the Romanian scientist Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) to the emergence, development and development of Cybernetics, whose ideas and concepts meant the emergence and development of computer science. The scientific activity of Stefan Odobleja, a military physician, makes his ideas, results and visions a precursor to Cybernetics and Artificial Intelligence. His major work “Psychologie consonantiste”, first published in 1938 and 1939, in Paris, established many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten years before the work of Norbert Wiener (1894-1964)-mathematician, published, in 1948. Odebleja’s contributions are all the more important if he is considered to be a physician, because they have created ideas and concepts complementary to some ideas introduced by N. Wiener. It can be appreciated that during 1920-1940 the ideas and studies on Cybernetics appeared, the science that laid the system concept (for man and the car), the structure of the systems (control and communication between the components of a system), which led to the construction of the system computing (computer system). Dr. Stefan Odobleja was recognized as a precursor of Cybernetics at the 4th International Cybernetics Congress, held in Amsterdam in August 1978. His Communication “Diversity and Unity in Cybernetics” was presented at the Congress by Dr. Stelian Bajureanu. After the presentation of Odobleja’s work, the participants chanted “40 Years of Cybernetics,” although they were celebrating “30 Years of Cybernetics” and mathematician Norbert Wiener. Studying and researching the processes in the human body, Dr. Ștefan Odobleja defines and studies various concepts for the functioning of human body organs through coordination by the human brain, intuiting that it can reach the “mechanization of thought” and that the “psychic machine” will be invented“. Marin Vlada, VIAȚA ȘI OPERA LUI ȘTEFAN ODOBLEJA – INVENTATORUL CIBERNETICII, PRECURSOR AL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ȘI AL INFORMATICII, revista Studii și Comunicări, Academia Română, 2020

Ștefan Odobleja, Cybernetique generale. Psychologie consonantiste. Sciences des sciences. 1938-1983, Editions Nagard-Montreal-Paris-Lugoj-Roma-Pelham New York (Ediția 1983 în limba franceză, după ediția din anul 1938-1939, sub îngrijirea prof. dr. Constantin Drăgan și prof. dr. ing. Paul Postelnicu), 877 pag.

https://www.scribd.com/document/471965591/Stefan-Odobleja-Cybernetique-generale-1938-1983
https://www.scribd.com/document/471967147/Stefan-Odobleja-Cybernetique-generale-231-440-pag
https://www.scribd.com/document/471968636/p-441-640-pdf
https://www.scribd.com/document/471970326/Stefan-Odobleja-Cybernetique-generale-pag-641-877

Am râvnit toată viaţa după confortul marilor oraşe, dar soarta, mai prevăzătoare decât mine, m-a ferit de acest pericol. Îmi vine să cred că realizarea acestei psihologii cu pronunţat caracter de cibernetică se datorează şi faptului că autorul ei şi-a trăit viaţa în provincie, mai aproape de natură. Formarea în natură şi contactul permanent cu natura şi realităţile ei m-au pus în condiţiile optime spre a reflecta asupra gândirii şi totodată mi-au imprimat o atitudine independentă, personală şi realistăDr. Ştefan Odobleja

Ştefan Odobleja, în primăvara anului 1978

Profesorul Trinc de la Institutul de Robotică din Anglia despre opera lui Odobleja: “nu am citit în viața mea o carte mai condensată și mai interesantă ca această Psihologie Consonantistă.”

Bajureanu povestește că la Amsterdam s-a întâmplat ceva semnificativ. Profesorul Trinc de la Institutul de Robotică din Anglia (astăzi institutul poartă numele lui) a cerut și a citit într-o după amiază 60 de pagini din Psihologia Consonantistă. Fetița lui Bajureanu l-a întrebat ce părere are și dacă nu cumva tatăl ei este prea entuziasmat de Odobleja. Răspunsul lui Trinc a fost: “Eu sunt om de știință și vă mărturisesc că nu am citit în viața mea o carte mai condensată și mai interesantă ca această Psihologie Consonantistă. Am să-l rog pe tatăl tău să mai găsească un exemplar și să mi-l dea mieˮ.

Contribuția savantului român dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) la apariția și dezvoltarea ciberneticii, ale cărui idei și concepte au însemnat apariția și dezvoltarea informaticii

  • Activitatea științifică a lui Ștefan Odobleja, medic militar, face din ideile, rezultatele și viziunile sale un precursor al ciberneticii și al inteligenței artificiale. Lucrarea sa majoră „Psychologie consonantiste”, publicată pentru prima dată în 1938 și 1939, la Paris, a stabilit multe dintre principalele teme ale ciberneticii și ale sistemelor de gândire cu zece ani înainte de opera lui Norbert Wiener (1894-1964) -matematician, publicată în anul 1948. Contribuțiile lui Odebleja sunt cu atât mai importante dacă avem în vedere că Odobleja era medic, deoarece au creat idei și concepte complementare unor idei introduse de N. Wiener. Se poate aprecia faptul că în perioada 1920-1940 au apărut ideile și studiile despre cibernetică, știința care a introdus conceptul de sistem (pentru om și mașină), structura sistemelor (control și comunicare între componentele unui sistem), care au dus la construirea sistemului de calcul – computer system (sistem informatic). Dr. Stefan Odobleja a fost recunoscut ca un precursor al ciberneticii la cel de-al 4-lea Congres Internațional de Cibernetică, desfășurat la Amsterdam în august 1978. Comunicarea sa „Diversitate și unitate în cibernetică” a fost prezentată la Congres de Dr. Stelian Bajureanu. După prezentarea operei lui Odobleja, participanții au scandat „40 de ani de cibernetică”, deși sărbătoreau „30 de ani de cibernetică” și pe matematicianul Norbert Wiener.
  • Domeniul Inteligenței Artificiale a fost întemeiat pe dorința omului că inteligența umană⁠ „poate fi descrisă atât de precis încât poate fi realizată de o mașină pentru a o simula”. Acest lucru ridică argumente filosofice cu privire la natura minții și la etica creării de ființe artificiale dotate cu inteligență umană, care sunt chestiuni explorate de mit⁠, ficțiune⁠ și filozofie⁠ încă din Antichitate. Studiul raționamentului „formal” (mecanic) a început cu filozofii și matematicienii din Antichitate. Studiul logicii matematice a condus direct la “computability theory” (teoria computației) a lui Alan Turing, care sugera că o mașină (mașina Turing), folosind codul binar ar putea simula orice acțiune de deducție matematică posibilă. Observație prin care calculatoarele numerice pot simula orice proces de raționament formal, este cunoscută sub numele de teza Church-Turing⁠. Odată cu descoperirile concurente din neurobiologie, teoria informației și cibernetică, cercetătorii au luat în considerare posibilitatea creării unui creier electronic (simularea raționamentului uman). A. Turing a sugerat că „dacă un om nu ar putea distinge între răspunsurile unei mașini și cele ale unui om, atunci mașina ar putea fi considerată «inteligentă»”. Prima lucrare care este acum recunoscută în general ca fiind de IA a fost „neuronii artificiali” Turing-compleți⁠ ai lui McCullouch⁠ și Pitts⁠. Domeniul cercetării IA s-a născut la un workshop⁠(d) la Colegiul Dartmouth⁠ în 1956. Participanții Allen Newell , Herbert Simon, John McCarthy (MIT), Marvin Minsky (MIT) și Arthur Samuel⁠ (IBM) au devenit fondatorii și liderii cercetarii Inteligenței Artificiale (IA).
    Sudiind și cercetând procesele din corpul uman, dr. Ștefan Odobleja definește și studiază diverse concepte pentru funcționarea organelor corpului uman prin coordonarea de către creierul uman, intuind că se poate ajunge la “mecanizarea gândirii” și că va fi inventată “mașina psihică“. Prin aceste cercetări se ajunge la definirea celor 9 legi universale. Din aceste motive dr. Ștefan Odobleja poate fi considerat un precursor al Inteligenței Artificiale. De asemenea, poate fi considerat un precursor al Informaticii (Computer Science) deoarece a definit în cele două volume din anii 1938-1930 conceptul de sistem pe care se bazează un computer (computer sustem).
  • Din Concluziile generale la cele două volume („Logica este o aplicație a psihologiei”, de aceea un Tratat de psihologie ar trebui să cuprindă 20-30 de volume) se evidențiază:
    – Rațiunea de a fi a capitolelor „Știință”, „Științele fizico-chimice”, „Științele matematice”, „Biologie”, „Economie politică” și „Filozofia” este o rațiune logică: ele sunt aplicații ale Logicii – ea însăși fiind o aplicație a Psihologiei. Pentru a demonstra dualitatea riguroasă și indiscutabilă a spiritului., noi am redus toate grupele de cunoștințe privind orice noțiune la următoarele două rubrici: Definiție și Diviziune. Orice cunoștință privind o oarecare problemă (lucru, noțiune, nume, subiect, clasă, lege) poate și trebuie să se încadreze într-una din cele 2 rubrici: Definiție și Diviziune. În cele 2 rubrici principale se pot, desigur, distinge subdiviziuni subordonate, dar niciodată coordonate. Pe de altă parte, procedeul nostru de expunere nu trebuie generalizat (e un procedeu de studiu din punct de vedere psihologic). În alte domenii el trebuie să cedeze locul oricărui alt punct de vedere mai adecvat.
    – Fiecare clasă comportă legi. Fiecare teorie comportă aplicații practice. Obligați de sistematizarea pe care am adoptat-o, a trebuit să studiem separat: 1. clasele, 2. legile și 3. aplicațiile practice. Ele pot fi, totuși, studiate și intr-un alt mod: la fiecare clasă sau teorie legea sa și aplicațiile practice.
    Marin Vlada, VIAȚA ȘI OPERA LUI ȘTEFAN ODOBLEJA – INVENTATORUL CIBERNETICII, PRECURSOR AL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ȘI AL INFORMATICII, Revista Studii și Comunicari, Academia Română, 2020

2 septembrie 1978, Memoriu scris de Dr. Ştefan Odobleja

În țară, recunoașterea priorității românești în cibernetică este un drum bun. Apariția cărții de la Craiova la „Scrisul Românesc” va contribui foarte mult la aceasta („Psihologia consonantistă și cibernetica”). Foarte mult a contribuit, deja, campania susținută de câțiva specialiști români, și în special aceea desfășurată cu deosebită competență, prestigiu și însuflețire de către tov. Prof. ing. dr. Mihai Drăgănescu. Va contribui și cartea „Precursorii români ai ciberneticii”, care va apărea în Editura Academiei. În fine, va vontribui și traducerea „Psihologiei Consonantiste” în limba română.
Lupta pentru prioritatea românească în cibernetică trebuie dusă în străinătate. Acolo nu s-a făcut până acum nimic sau mai nimic. Comunicarea autorului la Congresul Internațional de Cibernetică de la București, august 1975, a fost, desigur un început, dar ea a fost trunchiată în „Actele Congresului”. Autorul a fost obligat în mod forțat să renunțe la concluziile care decurgeau totuși în mod natural din faptele pe care el le scotea în evidență și a fost obligat să renunțe la indicarea în text a paginilor mai cibernetice din lucrarea sa. Comunicarea autorului la Congresul de la Amsterdam va fi și ea o utilă contribuție, deși se întrevăd unele rezistențe și obstrucții. La Amsterdam se preamărește marele Norbert Wiener, tocmai spre a-i consolida prioritatea și meritele – multe dintre ele foarte reale și importante.
Trimiterea masivă de 600 de exemplare la bibliotecile străine ar fi și o comemorare a 40 de ani de la constituirea ciberneticii românești.
A nu se uita că după semnarea contractului, toate cărțile nu îmi mai aparțineau mie în exclusivitate, ci și editurii care urma să le vândă pe toate. Toate cărțile trebuiau să fie trimise imediat la Paris, la Editura Maloine, încă în 1939, martie 3. Așa era bine și pentru ele și pentru mine: aș mai fi primit şi bani, aș fi acoperit cel puțin cheltuielile de tipărire. „Nu am încasat decît 20 000 lei în 1939 prin Banca Națională din Hotin”, din nefericire editorul meu a avut ideea nefastă de a-mi cere să i le trimit în rate, pe motiv că el nu are suficient spațiu de depozitare. Nu a prevăzut venirea războiului cu greutățile de circulație.
A nu se uita deci că „Pihologia Consonantistă” era o carte destinată străinătății, în primul rând, destinată a fi difuzată în toată lumea, nu numai în România și Franța. Ar trebui să fie luat în considerare acest lucru și acum, când eu o ofer gratuit.
Nu e ușor, calitatea de cibernetică a „Psihologiei Consonantiste” numai citind-o pe acesta un neavizat. După câte știu, numai dr. Alexandru Olaru, de la Craiova, iar în străinătate numai dr. Joseph Neumann din Paris, au sesizat, prin ea însăși, această calitate.
Pe de altă parte, nu poți convinge pe cititor de adevărul de mai sus numai afirmând laconic această calitate.
Prologul anexat la carte are rolul de a pune acea problemă sau teză în fața cititorului, de a-i trezi curiozitatea să verifice ciberneticismul acelei psihologii. Mergând și mai departe, el îi dă cititorulu, o largă enumerare a motivelor care justifică ciberneticismul acelei cărți, listă care de altfel este o inserare a definițiilor multiple propuse pentru cibernetică. Ceva mai mult, acel prolog nu trece în revistă numai totalitatea motivelor justificative, ci, pentru fiecare motivare în parte, îl orientează pe cititor indicându-i pagina din carte unde acest motiv se află cu deosebire expus.
Interesul țării nu este să se rețină cartea în țară, ci să fie distribuită cât mai abundent în străinătate, ca document al priorității românești în cibernetică. A o reține în țară ar fi o deservire a țării și un rău serviciu propagandei naționale.

Operațiunea trimiterii trebuie efectuată cât mai urgent posibil – imediat și masiv. Sunt pățit de întârziere – în 1939, când editorul a avut nefericita idee să le trimit pe rând. Mă tem de neprevăzut și mă tem că bietele mele volume, în loc să fie folosite în modul cel mai util, vor ajunge să putrezească prin vreun beci sub numele de „fondul de aur”, sau să ajungă pe mâinile unor precupeți de brânză. Rog pe toți bunii români să înțeleagă că urgența e o necesitate. Rog să mă creadă c-am judecat bine problema sub toate laturile ei. Cele 500 de exemplare ce se vor trimite sunt 500 de semințe semănate. Chiar dacă numai jumătate din ele vor cădea pe teren fertil, va fi totuși o mare realizare și cea mai reușită.”

03 iulie 1978 Dr. Ștefan Odobleja
ss indescifrabil
Savantul și-a pus semnătura pe data de 2 septembrie 1978
——————————-
Notă. Bilanțul cărților
400 exemplare – Trimise Editurii Maloine (trebuiau trimise toate), dar editorul mi-a spus că nu are spațiu de depozitare și să i le trimit pe rând. A venit însă războiul și am rămas cu 1.600 de exemplare asupra mea
150 exemplare – Distribuite de mine pe cont propriu, între 1939 și 1942, bibliotecilor universitare din mai toate țările lumii (orașele mari: Tokio, Pekin etc.)
830 exemplare – Existente (100 desperecheate, vol. II numai 715)
1.380 exemplare

Tirajul : 2.000 exemplare
Scăzut : 1.380 exemplare
620 exemplare distribuite în țară la Biblioteci, specialiști, librării, anticari și diverse persoane.

=================================================================

Ștefan Odobleja, Psihologia Consonantistă – Partea I, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982

Ștefan Odobleja, Psihologia Consonantistă – Partea II, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982

Psihologia Consonantista – Partea I by Marin Vlada on Scribd

Psihologia Consonantista – Partea II by Marin Vlada on Scribd

Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, în calitatea de profesor de neuropsihologie: “Meritul lui Odobleja este foarte mare. Este acela de a fi introdus în psihologie principiul conexiunii inverse a sistemelor circulare. Și de a fi creat o teorie, teoria consonantistă a psihologiei. El spunea despre cartea lui că este doar un rezumat și că vrea să scrie un tratat în mai multe volume. Psihologia consonantistă este și rămâne un lucru extrem de interesant, care însă nu a găsit ecou foarte mare în literatura străina“.

Ştefan Odobleja – precursor mondial al ciberneticii – https://www.radioresita.ro/155875/stefan-odobleja-precursor-mondial-al-ciberneticii

Ştefan Odobleja. Psihologia consonantistă (1978) – Prelegere ținută în anul 1978 la Casa Corpului Didactic din Drobeta-Turnu Severin,

Dr. Ştefan Odobleja. Psihologia consonantistă (1978) – Prelegere ținută în anul 1978 la Casa Corpului Didactic din Drobeta-Turnu Severin, difuzată, în premieră, de Iulius Ţundrea în emisiunea “Fonoteca de Aur” Oameni de ştiinţă în arhiva sonoră a Radioului, la 20 decembrie 1980.
Ştefan Odobleja explică în ce constă contribuţia lucrării sale Psihologia consonantistă – lucrare redactată inițial în franceză și publicată în 1938 și 1939, în două volume (Paris, Libraire Maloine) – la fundamentarea ciberneticii. Înregistrare realizată prin grija profesorului Constantin Negreanu, directorul Casei Corpului Didactic Mehedinți.
http://www.radio-arhive.ro/articol/stefan-odobleja-psihologia-consonantista-1978/2107571/5701/2

M. Vlada, 15 ianuarie 2020, Cibernetica s-a născut în România – Cibernetica lui Ștefan Odobleja (1902-1978), http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati

Despre începuturile informaticii mondiale și românești. Ciclul „Istoria Informaticii românești” – înțelegerea „fenomenului Informaticii românești”

Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar, a fost o mare personalitate ştiinţifică prea mult nedreptăţită. În perioada 1938-1939 (înainte cu 10 ani, ca matematicianul american Norbert Wiener (1894 – 1964), considerat a fi părintele Ciberneticii, să publice lucrarea sa fundamentală “Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine”, Odobleja scria în franceză lucrarea fundamentală în 2 volume, „Psychologie Consonantiste”. Definea bazele unei ştiinţe noi, Cibernetica, ce va propulsa construirea calculatorului modern și dezvolarea unei noi științe: Informatica. Odobleja stabilea ideile fundamentale ale Ciberneticii, cea mai importantă referindu-se la feedback. În anul 1939, el însuşi a trimis 150 de cărţi personalităţilor ştiinţifice, universităţilor şi marilor biblioteci din Europa, America şi Asia, numai că peste omenire venea, al doilea război mondial şi, cine mai voia să analizeze o lucrare profund ştiinţifică, în care se vorbea despre concepte noi în acel moment. Astăzi, se știe că, în anul 1941, omul de știință american S. M. Strong a publicat in revista “Psychological abstracts” o recenzie asupra “Psihologiei consonantiste” care la apariție, de altfel, fusese expediată marilor biblioteci ale lumii, inclusiv universităților americane, dar în general a avut foarte puţine recenzii şi a fost practic ignorată multă vreme. De asemenea, se știe că, dr. A. Rosenblueth, Kurt Levin, psiholog, precum și matematicianul Norbert Wiener, reprofilat după 1938 la psihologie și neurofiziologie, au deținut informații despre “Psihologia consonantistă” a savantului român Ștefan Odobleja. Această lucrare le-a stârnit interesul de a o consulta în original. Matematicianul Wiener cunoștea foarte bine limba franceză, conferențiind chiar în Franța, iar neurofiziologul Rosenblueth își facuse studiile medicale în Franța. Odobleja nu a dat o aplicație practică ideilor sale. El a dorit doar să arate cum funcționeaza psihicul uman, prin studiul și înțelegerea proceselor ce au loc în corpul uman coordonate de creier și mintea omului.

Odobleja a reuşit să expedieze circa 20 de exemplare la bibliotecile universitare şi medicale din lume şi 20 de exemplare la o serie de specialişti străini. Lui William Seaman Bainbridge – general american, ce a participat la Congresul Internațional de Medicină Militară de la București, 8-12 iunie 1939, Odobleja i-a trimis cinci exemplare, iar medicul american l-a asigurat că le va plasa în cele mai indicate locuri. Ştefan Odobleja şi-a continuat cecetările mai ales în direcţia elaborării unei logici din care au rămas îm stadiu de manuscris zeci de mii de pagini. Începând din anul 1972, când a citit autobiografia lui Norbert Wiener, Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că originea ciberneticii se află în psihologie şi că „Cibernetica s-a născut în România în anul 1938” prin lucrarea sa „Psychologie Consonantiste”. În acest sens, pentru a-şi marca paternitatea, el a publicat o lucrare specială, care a apărut în chiar anul morţii sale, 1978: „Psihologia consonantistă şi cibernetica“, cu o substanţială prefaţă a lui Mihai Golu.

(in ENG) -It is also to be noticed that the author himself – Ștefan Odobleja – has diffused the prospect by which he announced the participants at the International of Military Medicine about the appearance of this paper “Psychologie consonantiste”. That Congress took place at Bucharest between 8- June, 12th, 1939. At this Congress also participated a delegation of the Military Navy of USA, lead by Dr. W.S. Bainbridge who invited Odobleja to visit USA. In 1966 he moves back to Turnu Severin where he finds Norbert Wiener’s book “Cybernetics” and becomes intrigued with the similarities to his own “Psychologie consonantiste”. From this moment Odobleja started to wonder who had the priority of discovering cybernetics, given that Wiener’s book had been published in 1948 ten years later after his and was translated in Romania, in 1966, two years after the authors death. Consequently, Odobleja launched some pertinent arguments about the way his rough manuscript could have got in the hands of Wiener. In 1938 he had send 5 copies to Dr. W.S. Bainbridge, who met Wiener when the USA Military Navy ordered the Technological Institute in Massachusetts, where Wiener was a member, to build devices for the anti-air raid cannons from battle ships. Beginning with 1972, when he read Norbert Wiener’s autobiography, Ștefan Odobleja devoted his time to prove that the origin of cybernetics is in psychology. He published a special creation named “The consonantist psychology and cybernetics”. He died on the September, 4th, 1978 in misery (Source: http://www.bdmsoft.com/ieeecontest/life.php).

Mihaela – Ștefania Puțeanu, Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii, Revista EduSoft – Bacău: O minte strălucită, un caracter puternic, care, dincolo de lipsurile materiale, a reușit să elucideze o parte întunecoasă a ştiinței la acel moment. Cum? Răspunsul se află chiar într-una dintre afirmațiile sale: ,,Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă”, https://www.edusoft.ro/stefan-odobleja-precursorul-ciberneticii/

Ing. Ștefan Odobleja, Destinul unui Vizionar dr. Ștefan Odobleja, Editura Publicitaria, București, 2017

Destinul unui Vizionar dr. Ștefan Odobleja -2017 by Marin Vlada on Scribd