Fenomenul Ciberneticii și descifrarea apariției ei (I)

Fenomenul Ciberneticii și descifrarea apariției ei (I)

Istoria Ciberneticii trebuie revizuită! Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), creatorul ciberneticii generalizate, membru post-mortem al Academiei Române

Motto: „Gândirea și cunoașterea sunt fenomele de rezonanță. Psihologia și Logica reprezintă fundamentul tuturor cunoștiințelor umane și scheletul tuturor ştiințelor.” Dr. Ștefan Odobleja, 1 August 1978

PROLOG: “Azi, conceptele studiate de Cibernetică – știința sistemelor, includ, dar nu se limitează la: cunoaștere, gândire, învățare, stocare și memorare, intrări și ieșiri, adaptare, comandă și control, control social, operații și prelucrări, reglare și prelucrare, convergență, comunicare, optimizare și eficiență, eficacitate și conectivitate etc. Aceste concepte (obiecte de studiu în alte discipline, cum ar fi calculatoare și automatică, medicină, biologie, inginerie etc.) sunt extrase din contextul și procesele organismului uman sau organe specifice. În perioada 1925-1938 dr. Ștefan Odobleja-medic militar român, începe să studieze și să cerceteze procesele din organismul uman coordonate de creierul uman, pe baza psihologiei și logicii vii/reale, ajungând să creeze o nouă știință, pornind de la conceptele de consonanță și rezonanță: Cibernetica pe care a numit-o Psihologia consonantistă. Prin urmare, dacă dr. Ștefan Odobleja nu elabora cele 2 volume de Psychologie Consonantiste (Paris, 1938-1939) și dacă matematicianul american Norbert Wiener nu elabora cartea Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine (Paris, 1948), dând numele de Cybernetics, nu apăreau calculatoarele electronice (sitemele de calcul), mașinile de gândit-prevăzute de Odobleja (siteme expert-inteligente) și nici Informatica sau Inteligența artificială.” Marin Vlada, membru titular CRIFST, Academia Română, coord. Proiectul ROINFO „Romanian Informatics”, 17 iulie 2021, București

Textul care urmează are ca autor pe savantul Dr. Ștefan Odobleja, care a dus o luptă continuă – după anul 1966,  pentru recunoașterea internațională că Cibernetica s-a născut în România, în perioada 1925-1939. Aceste studii și cercetări s-au realizat în cadrul proiectului ROINFO “Romanian Informatics”– Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, Academia Română, cu sprijinul Fundației “Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin. În cadrul textului apar referințe indicate de Odobleja sub forma (p. nr), unde “nr“ reprezintă numărul pagini din volumele originale tipărite în limba franceză, în 1938-1939 ce conțin 887 de pagini.

Analiza autorului după 40 de ani (1938-1978). Între Massachusetts-Institute of Technology și Mehedinți (Originile ciberneticii)

Psihologia consonantistă este, prin conţinutul său conceptual, prima cibernetică din literatura ştiinţifică universală.

Se admite, în genere, că Cibernetica s-a născut la Massachusetts și a apărut în anul 1948, odată cu cartea cu acelaşi nume a lui Norbert Wiener. Eu consider că, în realitate, ea nu s-a născut la Massachusetts, ci la Mehedinţi, şi a apărut în anul 1938, odată cu cartea “Psychologie consonantiste”, 2 vol. 884 pag., Editura Librairie Maloine, Paris – lucrare a unui medic român de pe aceste meleaguri.

Istoria ciberneticii trebuie revizuită. Asupra originii şi genezei ciberneticii persistă încă şi azi prea multe opinii paradoxale şi neveridice. Trebuie să atenţionăm, că acestea nu sunt lipsite de consecinţe negative. Această ştiinţă nu a luat naştere prin căi şi modalităţi neobişnuite, extravagante şi spectaculare, ci prin căi normale şi uzuale. Nu este rezultatul unor pretinse discuţii sau certuri între savanţi, ci mai curând produsul unui studiu susţinut, al autoanalizei complete, printr-o bogată documentare şi, pe deasupra, printr-o profundă gândire, asupra gândirii. Odată bine stabilit că psihologia consonantistă este în mod indubitabil o cibernetică, rezultă în mod obligatoriu că aceasta este, prin conţinutul său conceptual, prima cibernetică din literatura ştiinţifică universală. Să nu uităm că ceea ce justifică existenţa ciberneticii ca ştiinţă de sine-stătătoare, sunt tocmai ideile care îi constituie esenţa şi nu numele fiatus vocis, adăugat 10 ani mai târziu.

După părerea autorului, cibernetica s-a născut între 1925 şi 1933, în România ca urmare a unei tentative de reformare pe baze fizice şi maşiniste urmată de o vastă extrapolare, conjugată de cu o mare generalizare, precum şi cu o aplicare practică şi teoretică. Apariţia ciberneticii se datorează asimilării fizicii şi tehnicii de către psihologie, urmată de o operaţie inversă, de asimilare a psihologiei de către tehnică, de către fizică şi de către matematică. Cibernetica conservă, şi azi încă, şi destul de distinctiv marca provenienţei sale logico-psihologice. Schimbarea de optică propusă de autor a fost primită de unii cu rezistenţă (rezervă) ceea ce este explicabil. Pentru a apăra vechile poziţii adversarii noştri profită mai ales de multitudinea de definiţii ale ciberneticii, ceea ce l-a determinat pe autor să întreprindă un studiu mai aprofundat care tocmai a apărut în limba română la Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, România, cu titlul „Psihologia consonantistă şi cibernetica”. Orice s-ar spune, adevărul este că bazele ciberneticii au fost puse în anul 1938 de către un medic român. Şi oricâte eludări s-ar mai încerca, până la urmă, va trebui recunoscut că cibernetica s-a născut în 1938, în România, nu în 1948, în America. În anul 1938 – şi cu mulţi ani înainte de această dată – autorul român facea cibernetică fără să ştie, aşa cum Mr. Jourdain, din „Burghezul gentilom”, făcuse toată viaţa proză fără să ştie. Cei prea legaţi de cuvinte ar putea contesta psihologiei consonantiste dreptul de a putea fi denumită şi considerată o cibernetică, sub motiv că ea nu şi-a acordat atunci, această denumire. Ei uită că şi Norbert Wiener a făcut, timp de aproape 10 ani, cibernetică fără să ştie dat fiind că acest cuvânt a fost adoptat de către el abia pe când el îşi redacta cartea pentru tipar. Americanii – Wiener în special – au prioritatea de a fi sesizat înaintea europenilor ocupaţi a se masacra între ei – valoarea acestei știinţe noi, care nu a fost nouă decât în 1938, nu în 1948, nici în 1942, cum afirma, cu emfază şi cu nedreaptă părtinire de sine, matematicianul american Norbert Wiener.

Americanii au meritul de a fi înţeles și de a fi surprins realitatea indiscutabilă care se ascundea dincolo de paravanul aparenţelor de utopie şi fantastic. Ei s-au lăsat cuceriţi de tezele acelei psihologii româneşti şi. totodată, contaminaţi de optimismul care iradia dintr-însa. Aceşti curajoşi şi inventivi americani au meritul de a fi trecut imediat la aplicarea în practică a proiectului de tehnicizare a gândirii una din principalele preocupări ale psihologiei consonantiste. Matematicianul Norbert Wiener s-a făcut discipolul şi propagandistul principal al acestui nou gen de psihologie care rupea zăgazurile statornicite, inundând, dincolo de graniţele psihologiei, în domeniile tuturor ştiinţelor, inclusiv în acela al tehnicii. Lui îi datorăm şi denumirea de „Cibernetică“. Datorită lui, ideile psihologiei consonantiste au devenit universal cunoscute şi unanim acceptate. Sămânţa semănată în anul 1938 a dat rod bogat. Nu numai prin apariţia computerelor (maşini de calcul şi gândire) şi prin inventarea multor altor tipuri de maşini imitate după psihologie şi fiziologie. Nu numai în tehnica aplicată, ci şi în cea teoretică: teoria informaţiei, teoria comunicaţiei, teoria stocării (memorizării), teoria comenzilor, teoria deciziei, teoria predicţiei, teoria reglajului şi auto-reglajului, teoria automatelor, teoria automatizării, teoria scopurilor (finalizării), teoria optimizării, teoria eficienţei, teoria recunoaşterii şi a discriminărilor, teoria detectărilor, teoria codărilor şi a decodărilor, teoria compunerilor, teoria algoritmilor, teoria programării şi alte teorii izvorâte din psihologie și ale căror rădăcini sunt adânc înfipte în psihologie în general şi în psihologia fizicistă în special.

Au apărut ştiinţe noi ca psiho-cibemetica. neuro-cibemetica, fiziologia cibernetică, psiho-somatică, psihologii ale rezonanţei. A apărut câte o variantă „cibernetică” în aproape toate disciplinele ştiinţifice. Au apărut ştiinţele multidisciplinare şi ştiinţele interdisciplinare. Au apărut metodele de colaborare interdisciplinară. metoda analogică şi metoda modelărilor. Şi, în pofida afirmaţiilor – de altfel sporadice şi izolate – cum că psihologia consonantistă ar fi, în prezent, depăşită, avem convingerea fermă şi bine întemeiată că din această miraculoasă sămânţă vor mai răsări încă vreo câteva ştiinţe de importanţă epocală. Ne reţinem de a le numi, fiindcă nu vrem să diminuăm emoţia şi bucuria surprizei la apariţia lor „pe curând”.

1 August 1978, Ștefan Odobleja, Drobeta-Turnu Severin

Prelucrare de Conf. dr. Marin Vlada, coord. proiectului ROINFO, membru titular CRIFST

Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), Academia Română

Proiectul ROINFO “Romanian Informatics”

Fundația “Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin

REFERINȚE:

  1. Ing. Ştefan Odobleja, Destinul unui vizionar – Ştefan Odobleja, Editura: Publicitaria, ISBN: 978-973-0-23542-5, 2017, 210 pag.
  2. Ștefan Odobleja, Introducere în Logica rezonanței, ed. II, 2003 Ediție îngrijită de acad. Alexandru Surdu, prefață de Constantin Noica, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984, 204 pag.
  3. Liceul “Ștefan Odoblej”a Drobeta-Turnu Severin, Centenar Ștefan Odobleja, O viață – un destin, Editura Radical, 2002
  4. Site Ștefan Odobleja, https://odobleja.ro/
  5. Finalizarea Bibliotecii digitale “Ștefan Odobleja”, https://www.crifst.ro/evenimente/eveniment_crifst_1599230622

Lasă un răspuns