La Academia Română, Sesiunea comemorativă – Academicianul Alexandru Surdu

La Academia Română, Sesiunea comemorativă – Academicianul Alexandru Surdu

La 24 februarie 2021, ora 11:00, în Amfiteatrul „Ion Heliade-Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125) va avea loc Sesiunea comemorativă – Academicianul Alexandru Surdu, eveniment organizat de Biblioteca Academiei Romane in colaborare cu Asociația Culturală ANCE Europe. Nu întâmplător, această zi reprezintă o mare sărbătoare pentru români, prin tradiția Dragobetelui, care coincide cu ziua sa de naștere.

Evenimentul este organizat in contextul in care, sfârșitul anului 2020 a marcat, printre altele, trecerea la cele veșnice a lui Alexandru Surdu, Preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române și Director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Ca forma cea ma elevată, sanctuară a conștiinței sociale, filosofia, prin reprezentanții ei de seamă, a fost și a rămas stâlpul de foc al românității„, spunea acad. Alexandru Surdu in cadrul discursului de recepție la Academia Romană.

t

MESAJ al domnului ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației Ștefan Odobleja

  • Cu o mare emoție și profundă sinceritate aștern pe hârtie cuvintele ce urmează în memoria regretatului acad. Alexandru Surdu, care a fost întotdeauna prezent la demersurile întreprinse de mine și de Fundația „Ștefan Odobleja” pentru a face cunoscută opera monumentală a tatălui meu care a condus la crearea unei noi științe: Cibernetica. Îi sunt recunoscător acad. Alexandru Surdu pentru că a studiat aproape întregul fond personal al dr. Ștefan Odobleja deschis în anul 1978 la Arhivele Nationale ale Romaniei – SJAN Mehedinti. A studiat cu mare atenție științifică Logica lui Odobleja, publicănd „Ștefan Odobleja: Introducere în logica rezonanței”, Editura „Scrisul Românesc“, Craiova, 1984 (Prefață de C.onstantin Noica). Această editare a rezultat din selectarea unui număr de 4000 file de manuscris, din totalul de 15.ooo file despre logica rezonanței concepute de Odobleja. Întregul fond de manuscrise ale lui Odobleja cuprinde peste 50.000 file de manuscrise, adică aproape 10 m .
  • Știu că în anul 1982, din cauza desfiinţării Institutului de Cercetări Pedagogice şi Psihologice, cu ocazia aşa-numitului „proces” al meditaţiei transcendentale, Alexandru Surdu a fost repartizat ca bibliotecar la Biblioteca Facultăţii de Medicină Veterinară a Institutului Agronomic din Bucureşti. În aceea perioadă ce a urmat celui de-al IV-lea Congres Internațional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda (21-25 august 1978), în România s-au desfășurat mai multe Simpozioane dedicate operei lui Odobleja. În anul 1982 Alexandru Surdu a venit la Turnu Severin pentru a studia manuscrisele lui Odobleja aflate la Arhivele Naționale de la Mehedinți. Atunci l-am cunoscut și ne-am întâlnit de mai multe ori. L-a susținut pe Ștefan Odobleja pentru a fi desemnat membru post-mortem al Academiei Române, în anul 1990. Discursul său este publicat în revista Academica a Academiei Române., cu ocazia centenarului Ștefan Odobleja, din anul 2002. Ne-am văzut pentru ultima dată, în anul 2020, fiind prezent -în condiții de pandemie la CISO 2020 de la Drobeta – Turnu Severin, Smpozion dedicat savantului Ștefan Odobleja,
  • Admirator al operei savantului Ștefan Odobleja Marele Profesor și Filosof acad. Alexandru SURDU a fost un admirator al operei savantului Ștefan Odobleja, creatorul ciberneticii și un prieten neobosit al Fundației “Ștefan Odobleja” din Drobeta-Turnu Severin, participând întotdeauna la toate evenimentele în memoria savantului dr. Ștefan Odobleja.
  • Academicianul Alexandru Surdu a fost un mare patriot, profund atașat de spiritul românesc, de sentimentul românesc al ființei, de valorile noastre identitare, de limba, cultura și civilizația românească, ale căror valori le-a promovat în întreaga sa operă și pe care le-a cultivat celor tineri. I-a admirat și prețuit pe Eminescu, Titu Maiorescu, Blaga, Motru, Noica, Odobleja, pe toți marii gânditori ai culturii noastre, pe care i-a promovat în opere de mare valoare științifică, contribuții fundamentale la filosofia și cultura românească.

Sesiunea comemorativă se bucură de prezența unor personalități marcante ale spațiului academic românesc, ce vor sublinia prin câteva alocuțiuni contribuția Acad. Alexandru Surdu la dezvoltarea filosofiei, la promovarea culturii și spiritualității românești. Vor lua cuvântul Acad. Răzvan Theodorescu, Vicepreședinte al Academiei Române, Prof. Ing. Nicolae Noica, Director General al Bibliotecii Academiei Române, Acad. Dan Bălteanu, Director al Institutului de Geografie al Academiei Române, Prof. Univ. Manuela Cernat, Vicepreședinte al Société Européenne de Culture și Prof. Univ. Viorel Vizureanu, Decan al Facultății de Filosofie a Universității București.

Cu prilejul acestui eveniment va avea loc și premiera peliculei Junele Sihastru, un film omagial tip eseu, care surprinde personalitatea complexă a Acad. Alexandru Surdu, prezentată sub mai multe aspecte la care domnia sa s-a raportat de-a lungul vietii (academician, profesor universitar, cercetător, absolvent de marcă al Liceului Andrei Șaguna din Brașov etc.). Filmul a fost conceput la inițiativa Biancăi Beatrice Michi, fostă studentă a academicianului la Facultatea de Filosofie a Universității București și actuală doctorandă a Institutului de Filosofie și Psihologie ”Constantin Rădulescu-Motru”. Pelicula se bazează pe un scenariu ce beneficiază de suportul științific al academicianului si este realizată de Cristian Radu Nema (Doctor în Cinematografie și Media, colaborator al aceluiași Institut).

Prin participarea personalităților din domeniul științific și cultural care l-au admirat și i-au fost alături în decursul timpului, evenimentul capătă o importanță deosebită pentru cultura românească.

Alte informații: M. Vlada, Site acad. Alexandru Surdu, https://sites.google.com/g.unibuc.ro/surdu

Ultimul discurs al acad. Alexandru Surdu la CISO 2020 Ștefan Odobleja, 10 octombrie 2020, Drobeta Turnu Severin. Explicații privind faptul că Odobeja a fost un geniu – veți înțelege conceptele de CONSONANȚĂ și REZONANȚĂ prin care a inventat CIBERNETICA, o nouă știință.

Lasă un răspuns