Cybernetics and brain simulation
„Ștefan Odobleja – membru post-mortem, 13 noiembrie 1990. Prin lucrarea Psihologia consonantistă, apărută în anul 1938, a făcut publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate și a demonstrat caracterul multi și interdisciplinar al acesteia”
ACADEMIA ROMÂNĂ – SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI – https://acad.ro/sectii/sectia14_informatica/sti/info_sectie.htm
- An example is “The four colour problem” (Thomas 2007, Vlada 2003) that was resolved in 1977 simply by using computer and using a new method (Backtracking). The fact that there are alternative ways of executing a logic program has been characterised by the pseudo-equation:
- AlGORITHM = LOGIC + CONTROL (Kowalski 1979) , where „Logic” represents a logic program and „Control” represents different theorem-proving strategies.
The research and development, innovation and improvement, foundation work and new concepts for the implementation and development of modern technology on the use of computers led to define the following pseudo-equation:
- PROGRAM = ALGORITHM + DATA STRUCTURES (Wirth, 1975)
- EXPERT SYSTEM = KNOWLEDGE + META-INTERPRETER (Sterling, 1984)
Definition. „In Computer Science, Artificial Intelligence (AI), sometimes called machine intelligence, is intelligence demonstrated by machines, unlike the natural intelligence displayed by humans and animals. Leading AI textbooks define the field as the study of „intelligent agents”: any device that perceives its environment and takes actions that maximize its chance of successfully achieving its goals. Colloquially, the term „artificial intelligence” is often used to describe machines (or computers) that mimic „cognitive” functions that humans associate with the human mind, such as „learning” and „problem solving”.
- Artificial Intelligence (AI): The name „Artificial Intelligence” was proposed by John McCarthy when he and other AI influential figures (Marvin Minsky, Allen Newell, Herbert Simon, and others) organized a summer workshop at Dartmouth in 1956. (Gh. Tecuci, Wiley Interdisciplinary Reviews: Computational Statistics, Vol. 4/2, 2012)
- Predicting the Future of Computing: „Readers are invited to make predictions and collaboratively edit this timeline, which is divided into three sections: a sampling of past advances, future predictions that you can push forward or backward in time (but not, of course, into the past), and a form for making and voting on predictions.” The New York Times
- – Armstrong, Stuart, and Kaj Sotala. 2012. “How We’re Predicting AI—or Failing To”. In Beyond AI: Artificial Dreams, edited by Jan Romportl, Pavel Ircing, Eva Zackova, Michal Polak, and Radek Schuster, 52–75. Pilsen: University of West Bohemia, 2012 http://intelligence.org/files/PredictingAI.pdf
- Creating Artificial Intelligence Based on the Real Thing: Ever since the early days of modern computing in the 1940s, the biological metaphor has been irresistible. The first computers — room-size behemoths — were referred to as “giant brains” or “electronic brains,” in headlines and everyday speech. As computers improved and became capable of some tasks familiar to humans, like playing chess, the term used was “artificial intelligence”. The New York Times
BIBLIOGRAFIE.
- Bratko, Ivan – Prolog Programming for Artificial Intelligence, 2000, (3rd ed.).pdf download at 2shared: LINK | (LINK , Prolog code for all chapters ): www.pearsoned.co.uk
- DOCUMENTATION: SWI Prolog – www.swi-prolog.org/pldoc/refman/ , SICStus Prolog – http://www.sics.se/sicstus/docs/latest4/html/sicstus.html/
- David Poole, Alan Mackworth, Artificial Intelligence: Foundations of Computational Agents, Cambridge University Press, 2010 (ONLINE, Complete BOOK) – http://artint.info/
- Reid G. Smith, Knowledge-Based Systems: Concepts, Techniques, Examples:MYCIN , Ottawa, ON, May 8, 1985 | LINK (pdf, http://www.reidgsmith.com)
- Gheorghe Tecuci, Artificial intelligence, Wiley Interdisciplinary Reviews: Computational Statistics, Vol. 4/2, 2012 (OnLine HTML, PDF) – http://onlinelibrary.wiley.com/
- Robert Kowalski, http://www.doc.ic.ac.uk/~rak/ | http://www.doc.ic.ac.uk/~rak/papers/Chapter6.pdf
Language of knowledge:
- Natural languages (the languages of the peoples) – „entity„=word; lexical constructions describe states, images, actions, etc.
- Languages of sciences (used in the fields of science: mathematics, physics, chemistry, economics, etc.) – „entity„= knowledge/meet; study of objects and relationships between objects in the fields of mathematics, physics, chemistry, computer science, biology, economics, etc.
- Artificial languages (used computer) consisting of
- Procedural Programming languages – „entity” =memory location
- Functional Programming Languages – „entity” = item list
- Logic Programming Languages – „entity „= object, clause
- Object Oriented Programming – „entity” = object
- Web Programming Languages – „entity” = web/multimedia elements
- Languages for Databases – „entity” = registration
- Languages for Computer graphics – „entity” = graphics object
- Languages for Modeling-Simulation – „entity „= event
- Languages for Operating Systems- „entity” = process/ task
- Languages for Artificial Intelligence – „entity” = meet/ knowledge
Definition. A language of knowledge is virtual system/logical
L = ( V, Sin, Sem, O, C, T, Tc) , where
V = vocabulary / alphabet, Sin = syntax (rules), Sem = semantics (rules), O = objects, C = concepts / terms, T = theories / methods / techniques to solve, Tc = treasury of knowledge (knowledge base). (Vlada 2005)
| Propose the following: MODELING = KNOWLEDGE + REPRESENTATION LANGUAGES = PROCESSING + INTERPRETATION News 2012 – University of Sussex: „Anthropomimetic” Robot (Robotul antropomimetic) |
What should an intelligent agent do?
David Poole, Department of Computer Science, University of British Columbia, Vancouver, B.C., Canada [Semantic science , Science and the Semanitic Web ]
REF.: David Poole, Alan Mackworth, Artificial Intelligence: Foundations of Computational Agents, Cambridge University Press, 2010 (ONLINE, Complete BOOK) – http://artint.info/
Eccerobot is the first „Anthropomimetic” Robot (University of Sussex).
The EU-funded Eccerobot (Embodied Cognition in a Compliantly Engineered Robot) Project – http://eccerobot.org/
Artificial Intelligence (AI) was founded as an academic discipline in 1955, and in the years since has experienced several waves of optimism, followed by disappointment and the loss of funding (known as an „AI winter”), followed by new approaches, success and renewed funding. For most of its history, AI research has been divided into sub-fields that often fail to communicate with each other. These sub-fields are based on technical considerations, such as particular goals (e.g. „robotics” or „machine learning”), the use of particular tools („logic” or artificial neural networks), or deep philosophical differences. Sub-fields have also been based on social factors (particular institutions or the work of particular researchers).
– The traditional problems (or goals) of AI research include reasoning, knowledge representation, planning, learning, natural language processing, perception and the ability to move and manipulate objects. General intelligence is among the field’s long-term goals. Approaches include statistical methods, computational intelligence, and traditional symbolic AI. Many tools are used in AI, including versions of search and mathematical optimization, artificial neural networks, and methods based on statistics, probability and economics. The AI field draws upon computer science, information engineering, mathematics, psychology, linguistics, philosophy, and many other fields.
- The study of mechanical or „formal” reasoning began with philosophers and mathematicians in antiquity. The study of mathematical logic led directly to Alan Turing’s theory of computation, which suggested that a machine, by shuffling symbols as simple as „0” and „1”, could simulate any conceivable act of mathematical deduction. This insight, that digital computers can simulate any process of formal reasoning, is known as the Church–Turing thesis Along with concurrent discoveries in neurobiology, information theory and cybernetics, this led researchers to consider the possibility of building an electronic brain. Turing proposed changing the question from whether a machine was intelligent, to „whether or not it is possible for machinery to show intelligent behaviour. The first work that is now generally recognized as AI was McCullouch and Pitts’ 1943 formal design for Turing-complete „artificial neurons”.
- The field of AI research was born at a workshop at Dartmouth College in 1956, where the term „Artificial Intelligence” was coined by John McCarthy to distinguish the field from cybernetics and escape the influence of the cyberneticist Norbert Wiener. Attendees Allen Newell (CMU), Herbert Simon (CMU), John McCarthy (MIT), Marvin Minsky (MIT) and Arthur Samuel (IBM) became the founders and leaders of AI research. They and their students produced programs that the press described as „astonishing”:[35] computers were learning checkers strategies (c. 1954) (and by 1959 were reportedly playing better than the average human), solving word problems in algebra, proving logical theorems (Logic Theorist, first run c. 1956) and speaking English. By the middle of the 1960s, research in the U.S. was heavily funded by the Department of Defense[39] and laboratories had been established around the world. AI’s founders were optimistic about the future: Herbert Simon predicted, „machines will be capable, within twenty years, of doing any work a man can do”. Marvin Minsky agreed, writing, „within a generation … the problem of creating ‘artificial intelligence’ will substantially be solved”.
- Cybernetics and brain simulation – In the 1940s and 1950s, a number of researchers explored the connection between neurobiology, information theory, and cybernetics. Some of them built machines that used electronic networks to exhibit rudimentary intelligence, such as W. Grey Walter’s turtles and the Johns Hopkins Beast. Many of these researchers gathered for meetings of the Teleological Society at Princeton University and the Ratio Club in England. By 1960, this approach was largely abandoned, although elements of it would be revived in the 1980s.
- Applications: Healthcare, Automotive. Finance and economics, Cybersecurity, Government, Law-related professions, Video games, Military, Hospitality, Audit, Advertising, Art, Philosophy and ethics.
––––––––––––––––––––––––––––––
„Stelian Bajureanu a fost o minte strălucită a ciberneticii internaţionale”
„Este interesant că cibernetica odoblejiană a lui Bajureanu (1975-2000), nu are practic, nimic în comun cu cibernetica americană, prima (1948) cibernetică din lume! Dar este verificată de Consonantică fiind o parte introductivă a ei. Asemănarea dintre autorii ciberneticii americane Rosenblueth şi Wiener, şi Bajureanu este că toţi trei au scris-o, după studiul aprofundat al psihologiei consonantiste şi cu aceasta pe masa de lucru. Deosebirea este că americanii nu au avut consilierea lui Ştefan Odobleja şi cibernetica lor nu a fost verificată de acesta. O altă deosebire este că Bajureanu n-a scris-o pentru a ascunde consonantica lui Odobleja, ci pentru a o întregi ca o parte introductivă” ciberneticianul Alexandru Oprescu
Despre Stelian Bajureanu – Autor al unui mare număr de invenţii şi inovaţii, înregistrate la O.S.I.M., autor a peste şaptezeci de lucrări de specialitate, unul dintre cei 13 membri ai Consiliului Internaţional de Cibernetică, dr. ing. Stelian Bajureanu şi-a luat doctoratul în 1975 cu o teză care este prima din lume în domeniul ciberneticii reale. SURSA: Denis Grigorescu, Opera fabuloasă a lui Stelian Bajureanu, românul care a elaborat prima teză de doctorat din lume în cibernetică
https://adevarul.ro/locale/pitesti/opera-fabuloasa-stelianbajureanu-romanul-elaborat-teza-doctorat-lume-cibernetica-1_57e78de55ab6550cb8f81ff2/index.html
Stelian Bajureanu, și-a luat al doilea doctorat la 66 de ani Stelian Bajureanu s-a stins din viaţă la 30 noiembrie 2009 la Piteşti, unde se stabilise încă din anul 1968. De remarcat că Stelian Bajureanu şi-a mai luat un al doilea doctorat, de data aceasta în inginerie electrică la Piteşti în anul 2000. Ca activitate profesională, a lucrat ca inginer la Intreprinderea de Construcţii şi Montaje Metalurgice, Reşiţa, Caraş Severin (1959-1960), Combinatul Chimic, Borzeşti, Bacău (1960-1964), Combinatul Petrochimic, Brazi, Prahova (1964-1966), Institutul de Proiectări Foraj Extracţie, Câmpina, Filiala Ploieşti, Prahova (1966-1968), Combinatul Petrochimic, Piteşti, Argeş (1968-1973) şi Institutul de Reactori Nucleari Energetici, Mioveni, Argeş (1973-1987). Printre volumele importante menţionăm: Elemente şi sisteme automate pneumatice (1967), în colaborare sau Dicţionar enciclopedic de consonantică şi cibernetică consonantistă (2006).
În 1975, cu o teză ce este prima din lume în domeniul ciberneticii reale, deterministe, consonantistă, odoblejeană, modernă, disjunctă în raport cu prima cibernetică (din lume) americană. De fapt, remarcabil este că cibernetica odoblejeană a lui Bajureanu (1975-2000) nu are nimic comun cu cibernetica americană, prima cibernetică din lume (1948). El a scris pentru a aprofunda anumite idei, n-a scris pentru a obţine sume consistente de bani sau premii ca în cazul celor care au furat cu nonşalanţă rezultatul muncii prof. Nicolae Paulescu (cel care a descoperit insulina, iar premiul Nobel l-au luat alţii).
Stelian Bajureanu, Teză de doctorat, ”Metode inginerești de ameliorare a stabilității și calității sistemelor automate de măsură și reglare“ cu subtitlul: Introducere în consonantica tehnică sau știința despre inteligența artificială creativă
1995 august 29, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing. Ștefan Odobleja jr. rugându-l să-l ajute, ca om de afaceri, să-și procure prin sponsorizare o mașină de scris electronică.
Dragă Fănel,
”Lucrez de zor“ la redactarea tezei de doctorat pentru că am primit aprobarea s-o susțin. Știi că în 1974 n-am avut aprobarea s-o susțin pentru că descoperirile mele confirmau teoria acad. Ștefan Odobleja. De fapt la acea dată descoperirile mele erau găselnițe. Așa se numesc descoperirile explicate numai prin “mecanisme specifice” etc. și nu printr-o teorie ”elaborată de la cap la picioare“. Până la apariția Psihologiei Consonantiste – din păcate și după și acum! – teoriile se elaborau “de la picioare la cap”! Așa au ajuns teoria probabilităților și statistica surori cu logica!
Lucrul cel mai important nu a fost consacrarea găselnițelor mele drept descoperiri (cu ajutorul teoriei lui Odobleja), ci faptul că am putut să trec foarte ușor de la descoperiri la soluții tehnice patentabile. Așa am ajuns eu (zic eu!) un inventator mai de soi. Nu zic mare pentru că mulți au fost foarte mari…și, cu timpul, faptele lor au dovedit că sunt mici. Avem și noi un caz… părintele Ghermănuță. Dar acesta a fost mai onest și a refuzat premiul Nobel pentru a nu mai da naștere și la alți antiromâni!
Și… mai este un lucru. Cea mai potrivită vorbă lângă cuvântul INVENȚIE este noțiunea ce definește RISCUL! Cu ”mijloace românești“ am reușit să mă depărtez mult de “risc” modelând majoritatea invențiilor mele fără să am FDSN (Fonduri Despre care nu Știe Nevasta!). Este vorba despre invențiile care se referă la Inteligența Artificială Creativă (IAC). Unele modelări le-am făcut chiar cu sponsorizarea soției, care și-a consumat și primele pentru aceasta și pentru materiale de pictură! Dar eu sunt un ”bad boy“ din naștere. Un olandez mi-a găsit un diagnostic mult mai exact, care s-a materializat prin: “you have to grow”.
Cu patru ani înainte de a fi împușcați Ceaușeștii mi s-a întocmit un dosar (de 1200 pagini! Deși n-am făcut un imperiu precum Napoleon), cum că aș fi ”sabotat culegerea porumbului și cercetarea științifică“. Soluția: am fost ajutat să ies la pensie pe “caz de boală”. Nu-ți spun ce pensie am. Pot să-ți povestesc că întreținerea costă circa 60.000 lei pe lună. N-am fost reîncadrat deși aș putea lucra. Morala: făcătorii dosarului meu sunt oamenii zilei (nu cunosc ce au descoperit și inventat în viața lor), cică au salariile ceva peste 800.000 lei. Realitatea este că sunt nepriceput în a-mi valorifica propria proprietate (invențiile și descoperirile) intelectuală!
Teza mea de doctorat are titlul: ”METODE INGINEREȘTI DE AMELIORARE A STABILITĂȚII ȘI CALITĂȚII SISTEMELOR AUTOMATE DE MĂSURĂ ȘI REGLARE“ cu subtitlul: INTRODUCERE ÎN CONSONANTICA TEHNICĂ SAU ȘTIINȚA DESPRE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ CREATIVĂ. Practic, lucrarea (la sfaturile multor specialiști, inclusiv dr. Alex. Olaru) este o demonstrație cu fapte de necontestat că nici un drum spre cibernetica generală, totală, a viitorului (consonantica) nu poate ocoli Psihologia Consonantistă și Logica Rezonanței. Iar consonantica înseamnă trecerea de la tehnologiile postindustriale la TEHNOLOGIILE PSIHOLOGICE CONSONANTISTE.
Sper că până aici te-am amețit destul. Și te poți întreba – legitim – de ce?, întrucât tu nu mi-ai răspuns la ultima mea scrisoare. Fănică este vorba de o sponsorizare pentru redactarea și multiplicarea tezei de doctorat, care se dorește a fi o introducere în știința inteligenței artificiale creative. Tehnoredactarea și multiplicarea lucrării (de circa 400-500 pagini) costă circa două milioane lei. Este vorba de șase exemplare. M-am gândit că ar fi mai bine dacă s-ar găsi un sponsor care să-mi dea nu două milioane lei, ci numai șase sute mii lei sub forma unei mașini electronice de scris cu memorare pe dischete, care să poată fi folosite la calculatoarele existente pentru imprimare. Scrierea lucrării (imprimarea dischetelor) ar urma să le fac personal. În schimbul acestei mașini de scris electronice aș trece sponsorul la capitolul mulțumiri și aș insera la începutul lucrării o pagină sau două A4 cu reclama dorită de sponsor sau sponsori. Cu ajutorul dischetelor sponsorul ar putea multiplica la imprimanta unui calculator, inclusiv în culori, un număr negociat de exemplare pentru uzul sau valorificarea proprie. Te previn. Institutul de Cercetări Nucleare Pitești a refuzat orice ajutor în acest sens!
Desigur, te poți întreba de ce nu m-am adresat bunului român Prof. dr. Iosif Constantin Drăgan? Ți-aș putea răspunde simplu că nici Domnia Sa nu mi-a răspuns la ultima mea scrisoare, dar nu aceasta este cauza reținerii mele, ci alta. Domnul Profesor Drăgan a semnat o carte despre Ștefan Odobleja (Odobleja: Apariția ciberneticii generalizate pe pământ românesc. O evaluare. Editura Europa Nova, București, 1993), care conține în esență toate părerile Doamnie Profesoare Dr. Minerva Bocșa (din celebra sa scrisoare peiorativă și scabroasă trimisă organelor de partid și de stat din Drobeta-Turnu Severin prin…. etc.) și ale D-lui Prof. Dr. Ion Străchinaru. Deosebirea este că redarea ideilor și judecăților este făcută elegant și într-o frumoasă limbă academică de ultimă oră.
Să “fabrici”dintr-o femeie obișnuită, cum a fost Doamna Ceaușescu, ”un savant de renume mondial“ a fost cea mai mare afacere în domeniu a secolului douăzeci. Dar să reduci un creator de talia lui Odobleja la ceea ce au reușit D-na Bocșa și cu D-nul Străchinaru să pună pe hârtie întrece orice imaginație. Și cum? Sub semnătura și girul D-lui Prof. I.C. Drăgan! Fantastică escrocherie. Se poate asemăna doar cu ascunderea ororilor Holocaustului comunist, care deși a fost (și nu mai este) primul Holocaust cunoscut de omenire, de sute de ori mai vast și mai barbar, mai atroce, viclean și devastator decât Holocaustul nazist, n-a fost condamnat la nici un Nürnberg și n-a apărut nicăieri un muzeu al victimelor sale!?!?
Dragă Fănică cum atâția miliardari români vor să-și lege succesele lor și de ceva peren din istoria culturii și științei românești, poate la Drobeta s-ar găsi sponsori amatori să ne ajute. Am considerat că era de datoria mea să apelez, în primul rând, la tine, pentru că nu numai interesul familiei este în joc, dar și priceperea ta în ale afacerilor profitabile pentru toată lumea. Este vorba de o afacere fără păgubași. Afacerile cu păgubași sunt escrocherii. Dacă nu-i posibil ca ceea ce doresc eu să fie fezabil, nu-i nimic grav. Câte nu visează neajutorații, ca mine, noaptea! Ce ar mai fi dacă a doua zi s-ar realiza toate!
Vă îmbrățișez cu drag pe toți.
ss., Stelian Bajureanu P.S. Sper că și tu ai primit câteva exemplare din lucrarea D-lui Prof. Dr. Iosif Constantin Drăgan amintită mai sus!?
ss., Stelian Bajureanu, Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 6 p.
–––––––––––––––––––––––––––
Scrisoare din 11 mai 2006 trimisă de Stelian Bajureanu academicianului prof. univ. dr. Leon Dănăilă
Expeditorul scrisorii din 11 mai 2006 este Stelian Bajureanu – autorul primului „Dicţionar enciclopedic de Consonantică şi Cibernetică Consonantistă“, secretar general al Academiei „Odobleja”, membru în Consiliul Ştiinţific al Asociaţiei Internaţionale de Cibernetică şi un apropiat al lui Ştefan Odobleja.
Destinatar este academician prof. univ. dr. Leon Dănăilă, coleg şi prieten din copilărie cu autorul acestei scrisori – Alexandra Georgescu, Savantul Ştefan Odobleja, părintele ciberneticii, şi comuniştii: „Dacă ar fi trăit într-o lume normală, azi întreaga lume ar fi ştiut că a existat“ 19 iunie 2015, https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/savantul-Stefan-odobleja-parintele-ciberneticii-comunistii-daca-trait-intr-o-lume-normala-intreaga-lume-stiut-existat-1_55829825cfbe376e35690214/index.html
