Viitorul umanității

“Este vina societății și a familiei, a pedagogiei și a școlii că cei creativi nu evoluează spre destinul lor natural și că atât de des ajung niște epave ale societății, în loc să constituie stelele” dr. Ştefan Odobleja

Academia Română: “Dacă prestigiul oricărei instituţii este dat de calitatea celor care fac parte din ea, atunci acest adevăr este valabil mai mult ca oriunde în cazul Academiei Române, care, de la înfiinţare şi până în prezent, a numărat printre membrii ei ilustre personalităţi ale ştiinţelor, literelor şi artelor, între care: … Ștefan Odobleja, descoperitorul ciberneticii“, https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist_mem.htm

  • “The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking” Ștefan Odobleja (1902-
    1978).
  • „Thanks to the psycho-physical reversibility, we can materialize the act of creation. Undoubtedly, the inventive machine has not yet been created, but we can see its creation soon.” Stefan Odobleja, „Consonant Psychology”, Paris
  • „By trying to build machines that simulate and reproduce human brain activity, and because the most important computational models were made by simulating the activity of the nervous system, it can be said that Informatics was born as a chapter of the medical sciences” Solomon Marcus (1925-2016).

„Gândirea şi cunoaşterea sunt fenomene de rezonanţă.” dr. Ştefan Odobleja, «Logica Rezonanţei» [1984]

  • „Există o consonanţă între unde şi materie… Viteza luminii (ale cărei vibraţii sunt de o mare frecvenţă şi de o mică lungime de undă) este net superioară în aer şi mult mai mică în apă … „
    Ştefan Odobleja [1982: 356]
  • “Care ar fi raportul între energia psihică şi energia vitală? Cele două energii au puncte de comunicare? … Noi opinăm pentru unitatea celor două energii şi intertransformarea lor reciprocă, ceea ce ar explica într-un mod satisfăcător compensările şi decompensările reciproce ale activităţilor psihice şi ale activităţilor fiziologice. Fluidul psihic nu e decât o formă a fluidului vital”. Ştefan Odobleja [1982: 409]

Creierul informațional

“În anul 1938 Odobleja vorbește despre creierul informațional. În opinia sa, organismul uman trebuie privit ca un tot hiperintegrat, în care creierul este cea mai performantă parte a ființelor din univers. Creierul face gândirea gândirii, adică este depozitarul conștiinței. Iată de ce s-a referit Ștefan Odobleja la creier când a scris “Psihologia consonantistăˮ, aici aflându-se foarte multe mecanisme circulare (cibernetice), permițând acestui organ ca, plecând de la o lume, să construiască o altă lume.” prof. dr. Adrian Restian

Interacțiuni psihosomatice. Sursa: adaptare după Ștefan Odobleja (1982): Psihologia consonantistă, Editura științifică și Enciclopedică, București, p. 425.

Conclusions

The ideas of the „Great lonely person” who was the Romanian scientist Stefan Odobleja could not impose themselves because – as we have previously shown – he was not lucky to enjoy any scientific community, a strong enough institution and a favorable social context, as well [2]:

The reversibility law (feedback) is present at the interpretation of all the domains that Stefan Odobleja approached. Examples (The examples might  continue):

  • Psycho-physiology: „The intellectual exercise develops the brain and its development incites to the development of the intelligence”;
  • Psycho-pathology: „Between the cerebral structure and the cerebral function, between the cerebral pressure and mental disorder there is reversibility and reciprocity of determination, The lesion produces disorder and the mental disorder produces lesion”;
  • Language: „The image evokes the spoken word; in its turn, the spoken word evokes the image”;
  • Sociology: „The functioning of a society determines its structure but (the structure) influences, in its turn, upon the functioning”; philosophy: „Any philosophy is the crop of the past experience, in its turn any philosophy determines the experiments and behaviors in future”;
  • Aesthetics: „Art is the product and the expression of the individual and society which comprises him; in is turn, art influences the individual and the society”.

References

  • [1] BDM Soft (2015): CHC61 Competition, Odobleja precursor al Ciberneticii  IEEE Computer Society’s Web Programming Competition Unsung Heroes,http://www.bdmsoft.com/ieeecontest/index1.php, accessed 2017
  • [2] Nicolae Jurcău (1998): “Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert Weiner. Common and Different Features”, Twentieth World Congress of Philosophy, in Boston, Massachusetts from August 10-15, 1998, Boston University http://www.bu.edu/wcp/MainComp.htm, accessed 2017
  • [3] Ştefan Lăpădat (2003): „Ştefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate„, Camera Deputaţilor, http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5543&idm=1,41&idl=1(Romanian)
  • [4] Colectiv  (1979): „Precursori români ai ciberneticii“, Editura Academiei României (Romanian)
  • [5] Colectiv (1981): „Odobleja between Ampere and Wiener“, Editura Academiei Române
  • [6] John von Neumann (1945): EDVAC Report 1945, The John von Neumann Architecture of Computer Systems, http://www.wps.com/projects/EDVAC/, accsessed 2017
  • [7] Ștefan Odobleja (1935): „La Phonoscopie“ Ed. Gaston Doin & Cie, Paris
  • [8] Ștefan Odobleja (1938, 1939): „Psychologie consonantiste„, Paris: Publishing House Librairie Maloine
  • [9] Ștefan Odobleja (1983): Cybernetique generale. Psychologie Consonantiste, Sciences des Sciences, St. Odobleja – 1938 Editions Nagard, 875 p., Montreak-Paris-Lugoj-Roma-Pelham N.Y
  • [10] Ștefan Odobleja (1982): Consonantist Psychology (first published in French), Scientific and Encyclopaedic Publishing House (Romanian)
  • [11] Ștefan Odobleja (1978), Psihologia consonantista și cibernetică. Editura „Scrisul Românesc”, Craiova
  • [12] Ștefan Odobleja (1984, 2003): Introducerea în logica rezonanţei, Scrisul Românesc Craiova, 1984 (ed. I), 2003 (ed. II) (Romanian)
  • [13] Ștefan Odobleja Jr. (2013): “Tatăl meu era un vizionr, un om al viitorului” (Romanian), http://www.gds.ro/Actualitate/2012-07-14/Stefan+Odobleja+Jr.%3ATatal+meu+a+fost+un+vizionar%2C+un+om+al+viitorului/, accessed 2017
  • [14] British Medical  Journal (1936) Mar 14; 1(3923): 531–534,  https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458113/pdf/brmedj06831-0019b.pdf, accessed 2017
  • [15] Br Med J. (1936) Apr 25; 1(3929): S189–S248.  Book of British Medical Association, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458392/pdf/brmedj06837-0049.pdf, accessed 2017
  • [16] Dan G. Siposan, Octavian Florin Aliu (2014): “Adjusting the light in the limit conditions of consciousness by the means of ascending reticular activating system (ARAS) and of subordinated systems Part 1: Introduction and Aims”, Laser Therapy. 2014 Mar 27; 23(1): 31–40. accessed 2017
  • [17] Marcus Solomon (2014): “10 nevoi umane”, https://hyperliteratura.ro/10-nevoi-umane-solomon-marcus/, accessed 2017 (Romanian)
  • [18] Marcus Solomon (2015): “Cît de greu e să fii om!”, Convorbiri Literare, Uniunea Scriitorilor, http://convorbiri-literare.ro/?p=4911, accessed 2017 (Romanian)
  • [19] Alexandru Surdu (2013): “Ștefan Odobleja – logica rezonanţei”, http://www.art-emis.ro/stiinta/1568-stefan-odobleja-logica-rezonantei.html , accessed 2017 (Romanian)
  • [20] Wobbe Vegter (2009): CyberHeroes, http://wvegter.hivemind.net/abacus/CyberHeroes/Odobleja.htm, accessed 2017
  • [21] Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei (2012): “2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială”, In Lucrările celei de-a X-a Conferinta de Invatamant Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708,  2012, pag. 41-51 (in romanian)
  • [22] Marin Vlada (2010): New Technologies in Education and Research. Models and Methodologies, Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing, ISBN 978-3-8433-6391-4
  • [23] Norbert Wiener (1948): “Cybernetics, or Control and Communication in the Animal and the Machine” Cambridge: MIT Press
  • [24] Norbert Wiener (1972): Sunt matematician. Editura Politica, București (Romanian)
  • [25] Norbert Wiener (1966): Cibernetica sau știința comenzii și conducerii la ființe și mașini, Editura științifică, București (Romanian)

Academia Română -CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CERCETAREA CREIERULUI (CNCC)

A fost înființat prin Hotărârea Prezidiului Academiei Române din 27 februarie 2019 ca unitate de cercetare în coordonarea secțiilor: Secția de științe biologice, Secția de științe medicale și Secția de știința și tehnologia informației, la propunerea Grupului Român pentru Cercetarea Creierului. Obiectivul principal al CNCC este de a iniția și coordona programe de cercetare științifică din domeniile: Neuroștiințe, Neurologie, Neurobiologie, Neuroinformatică, Neurotehnologie și Neuro-psihofarmacologie.

DETALII – https://acad.ro/centreAR/CNCC/CNCC.pdf

Ciberneticianul legist

SAVANTUL ŞTEFAN ODOBLEJA, PIONIERUL CIBERNETICII ŞI PSIHOLOGIEI CONSONANTISTE – vizionar în materia detecţiei comportamentelor criminale

Col.(r), Prof. univ. Tudorel Butoi-psiholog

Prof. univ. dr. Tudorel Butoi, Col.(r) prof. Vasile Lăpăduşi, Lector univ. drd. Pantelimon Boştină

Articolul abordează excepţionala carieră ştiinţifică a savantului român Ştefan Odobleja, ca deshidere pentru prezentarea unui manuscris încă necunoscut publicului larg. În textul savantului, intitulat „Viziune în anul 296„, este descrisă o anchetă criminalistică din viitor, realizată cu mijloace de cercetare imaginate de autor dintre care unele sunt pe cale de a deveni deja realitate.

Prin bunăvoinţa domnilor Ştefan Odobleja jr., a dr.medic Nicolae Popescu şi a excepţionalului inginer de catedră matematică, prof. dr.Viorel Sahagia, cu puţin timp în urmă am intrat în posesia unui manuscris intitulat –Viziune în anul 2969– în care am găsit cu surprindere proiecţiile unei perspective criminalistice inedite asupra identificării autorilor unui omor prin investigarea matricei infracţionale cu „memoriografu” ( parţial acoperită astăzi de tehnica poligraf), a apariţiei în echipa de cercetare la faţa locului a profilereului (ciberneticianul legist), a apariţiei helicopterului în transportarea spre unităţile medicale a rănţilor grav (vezi SMURD-ul de azi).
* **
„În pădurea din Ponoare, în seara zilei de 18.V.2969 a fost găsit în stare de inconştienţă tânărul Ilie Ciocîrlie domiciliat în T.Severin, bloc 99 etaj 288 ap. 1580. El a fost transportat cu helicopterul la spitalul judeţean N.73. Ciberneticianul legist chemat la patul bolnavului, i-a pus la fiecare tâmplă câte o placă a memoriofrafului, parat care, după cum se ştie, citeşte gândurile şi gândirea prin metode electronice, permiţând şi înregistrarea fidelă, pe un fir de oţel, a firului memorial a celui examinat.
Memoria bolnavului, copiată la memoriograf, a fost apoi rulată şi proiectată pe un ecran lat. Procurorul, ciberneticianul legist, medicii legişti şi alte persoane oficiale au putut viziona (vedea şi auzi) tot ceeace examinatul el însuş a văzut şi a auzit.
Atenţia a fost concentrată asupra capătului proximal al firului, unde erau înregistrate ultimele întâmplări din viaţa victimei, pînă la căderea sa în starea de comă.
S-a stabilit astfel că Ilie Ciocîrlie fusese atacat cu ciomegele de către doi indivizi. Fotografiile agresorilor, copiate din creierul victimei şi amplificate, au fost difuzate în toataă regiunea prin televiziunea locală, ceeace a permis identificarea şi imediate lor arestare. Ei se numesc Albulescu D-tru şi Evcea Nicolae, ambii din Glogova şi ambii în vîrstă de numei 17 ani.
S-a procedat azi la luarea interogartoriului celor doi agresori de către Procurorul de serviciu. Agresorii au fost pe rînd invitaţi a lua loc pe un scaun în faţa procurorului, fără ca ei să ştie că prin acel scaun ei erau puşi la priză cu memoriograful. În timp ce ei negau cu înverşunare orice amestec în acea întîmplare, prin mintea lor alergau cu iuţeală şi nervozitate gîndurile lor cele adevărate, în care apărea frecvent figura victimei din momentul agresiunii. Procurorul avea astfel posibilitatea să constate şi să aprecieze totala contadicţie dintre vorbele acuzaţilor şi gîndurile lor care se proiectau pe ecranul din faţa organelor de instrucţie. Acuzaţii fiind aşezaţi cu spatele spre acel ecran, nu aveau nici măcar vre-o cît de mică bănuaială despre făptaşul că odată cu înregistrarea magnetofonică a vorbelor lor li se citeau şi înregistra în acelaşi timp şi gîndurile lor cele mai ascunse.
Pe firul lor memorial (pe porţiunea de la 18 Mai a acestui fir) s-a putut descifra clar şi precis agresiunea, reconstituită astfel în cele mai mici detalii. Ciberneticianul legist a înregistrat totul pe peliculă, după care filmul a fost rulat în faţa agresorilor, care au fost uimiţi, fiind nevoiţi a-şi recunoaşte în întregime bestiala lor faptă. Uimirea lor a fost şi mai mare cînd au asistat la filmul copiat din capul victimei. Ei au rămas ferm convinşi că cineva i-a fotografiat în momentul agresiunii. Perplexitatea lor era mare deoarece, pe de altă parte, ei ştiau prea bine că îl pîndiseră pe Ilie Ciocîrlie şi-l atacaseră într-un loc unde nu era nimeni nici de faţă nici prin apropiere. Mobilul agresiunii: rivalitatea în dragoste.
Cei doi huligani au fost condamnaţi la cîte doi ani detenţiune în Institutul de reeeducare aflat în colonia romînească de pe satelitul lunar. Ei au fost expediaţi spre cer cu racheta de 8 seara, ora Severinului.
Cu această ocazie, ne simţim obligaţi să amintim că memoriaograful este o inevnţie romînească, inventatorul său Silviu Mucianiu fiind originar din judeţul nostru. Meritul marelui nostru inventator este cu atît mai mare cu cît el este un autodidact. Lipsa titlurilor l-a făcut să aibă mari dificultăţi în promovarea şi difuzarea epocalei sale invenţii. Ani de zile a bătut zadarnic pe la uşile Academiilor, Institutelor şi Societăţilor ştiinţifice iar revistele de specialiotate îi refuzau sistematic publicarea articolelor sale. Inerţia, tradiţionalismul, spiritul de castă şi obtuziunea academicienilor a făcut să se repete cu inventatorul mehedintean ceeace s-a întîmplat cu Edison, acum 1100 de ani, la Academia din Paris, în timp ce făcea acolo prezentarea inevenţiei sale, gramofonul şi cu care ocazie un prea ilustru şi tot pe atît de stupid academician l-a apostrofat pe inventatorul gramofonului drept escroc şi ventricloc.
Alchimiştii psihologiei tînjeau încă de acum o mie de ani şi mai bine după o „psihologie obiectiv” . Ani la rînd, alergînd după această fata morgana şi căzînd mereu din lac în puţ, ei trăiseră cu iluzia că au prins-o, pe cînd, de fapt, nu făceau decît să se îndepărteze tot mai mult de obiectiviate şi încă şi mai mult de psihologie. Şi cu cît ei sbierau mai tare şi băteau mai îndrăcit tobele aniunţînd „psihologia cea adevărată„, cu atît acea mult trîmbiţată a lor psihologie era mai denaturată, mai şubredă şi mai subiectivă. Abia azi, prin geniala invenţie a conjudeţeanului nostru, psihologia a ajuns să împlinească visul bieţilor vizionari care au trăit şi au murit în beatitudinea unei magnifice iluzii.
Pentru conformitate, Dr. St. O.”

***
Iată, aşadar, cum după 44 ani de la cele imaginate de marele om de ştiinţă, astăzi serviciile SMURD au această deja renumită linie de transport în situaţii de urgenţă a răniţilor grav, cu helicopterul, cum în criminalistica anglosaxonă profilerul-ciberneticianul legist-contribuie la realizarea cercurilor de bănuiti, iar în ceea ce priveşte poligraful (deşi cu merite de unii contestate, de alţii confirmate) aceasta rămâne deocamdataă o exprimare palidă a ceea ce şi-a imaginat Ştefan Odobleja a fi „memoriografu” …
Să fim optimişti, sperăm în realizarea şi a acestei prorociri.

„CONSONANTISMUL” ŞI „ARTA MORALĂ” ÎN PERSPECTIVĂ ODOBLEJIANĂ de ERONIM CELESTIN BLAJ
pag. 27, http://irdo.ro/irdo/pdf/187_ro.pdf

LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL „DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A DREPTURILOR OMULUI” EDUCAȚIA PENTRU VALORI, INSTITUTUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI, Iași, România, 20-22 octombrie 2016, Vol. III, 2016, Ed. a XVIII-a
Editura I.R.D.O., București, 2017
Coordonatori: Irina Moroianu Zlătescu, Adrian Bulgaru, Laurențiu Șoitu

Rezumat:
„Psihologia consonatistă” (1938-1939) nu este doar o lucrare asupra teoriei legii reversibilității, ci şi una de gândire, o filosofie a proceselor și științei minții. Autorul, Ștefan Odobleja, căută o mai mare varietate de legi universale care se aplică tuturor științelor, dar, de asemenea, şi psihologiei și vieții economice și sociale. Astfel, arta morală este mai eficientă, deoarece știința morală este mai adevărată, iar știința morală este mai adevărată, deoarece psihologia care a inspirat-o este mai reală. Întregul concept al eticii este construit, la Odobleja, pe baza psihologiei. Autorul insistă mult pe moralitate, ca domeniu de aplicabilitate asupra legilor
consonantismului. Din punctul său de vedere, legile universale, extrase din sfera psihismului, sunt o expresie a tipului armonios de organizare. Viziunea lui Odobleja poate fi un ghid pentru o etică autentică, în contextul real marcat în mod semnificativ de revoluția tehnologiilor informaționale și de comunicare.
Cuvinte cheie: Ștefan Odobleja, consonanță, artă morală, știință

Abstract:
Psychologie consonantiste (1938-1939) is not just a work on the theory of the law of reversibility, it is a work of thinking, a philosophy of the mind’s processes and science, the author, Stefan Odobleja, was looking for a larger number of universal laws that apply to all sciences, also to psychology and to economic and social life. Thus, the moral art is more effective as the moral science is truer, and the moral science is truer as the psychology that inspired it is more real. The whole concept of ethics is built, at Odobleja, on psychology. The author insists a lot on morality, as a field of applicability on the laws of consonantism. From his point of view, the universal laws, extracted from the psychism’s sphere, an expression of the harmonical type of organization. Odobleja’s vision can be a guide for us towards a genuine ethic, in the actual context, significantly marked by the revolution of information and communicational technologies.
Keywords: Stefan Odobleja, consonantism, morality art, science.